Romana


PRIMARIA ORASULUI BROSTENI, JUD. SUCEAVA




PREZENTARE LOCALA

    Cadrul natural.
    Date geografice
   

profesoara dar a lasat scoala in favoarea saloanelor de masaj erotic

Maria are 26 de ani, e de meserie profesoară, dar a lăsat şcoala in favoarea saloanelor de masaj erotic. Acum, tanăra lucrează la salonul Mon Amour din Bucureşti, al Alinei Plugaru, şi susţine că nu regretă nici un moment decizia luată.“Sunt profesoară de sport. Am absolvit Academia de Educaţie Fizică şi Sport, m-am specializat în kinetoterapie şi m-am lăsat de învăţământ după doar un an. Nu aveam din ce trăi dacă continuam să predau. De aproape patru ani sunt maseuză, de doi lucrez aici, mă descurc şi îmi place. Îmi pot permite să duc un trai decent”, mărturiseşte Maria, care spune că actuala ei meserie îi oferă şi alte satisfacţii, nu doar de ordin financiar.“Bărbaţii pleacă relaxaţi şi fericiţi de la mine. Ca profesoară, aveam parte doar de frustrări şi, dacă aveam noroc, de elevi care să nu mă bată în timpul orelor”, spune tânăra care, datorită experienţei ca maseuză, a devenit un fel de profesoară pentru fetele noi.“Încerc să le dezvălui secretele meseriei şi să le explic că fără pasiune nu pot fi bune maseuze”, susţine Maria. Profesoara de masaj nu e de acord cu cei care confundă fetele de la salon cu femeile uşoare.“Este o mare greşeală. Noi oferim plăcere, dar şi relaxare. Clienţii trebuie să se simtă satisfăcuţi din toate punctele de vedere: fizic, dar şi spiritual”, a încheiat tânăra. Http: //www. Libertatea. Ro/stire/fosta-profesoara-acum-preda-masajul-erotic-276438. Htmlce parere aveti?mie mi se pare o fata destupata la minte si deschisa. Bravo ei o felicit: D: D: D Draga `bun` nici eu nu te inteleg! Dar vreau si eu sa-mi spun parerea : Si ce daca FACE MASAJ EROTIC, este majora vaccinata, si isi poate alege drumul in viata pe care il considera cel mai bun pt ea. Salonul din cate am auzit este unul foarte luxos si cu o buna imagine intre aceste etablismente. Iar de mereria de profesor, ce poate fi spus? Vai de mama lor. Nu-i nimic rau in a merge la masaj erotic, si eu merg de aproximativ un am la salonul mon amour din piata romana si consider masajul erotic o excelenta metoda de ralaxare. INDIFERENT DE CINE E VORBA, CA E MASEUZA CA E CANTAREATA, PREZENTATOARE SAU CINE STIE CE PENTRU VOI FEMEILE IN MARE SUNT CURVE. CURVE FARA DE CARE VOI SUNTETI NIMICURI. DE APRECIAT CURAJUL EI SI FAPUL CA NU-I PASA DE CE SPUNE LUMEA CATE SECRETARE NU FAC ALTCEVA PT A STA INTR-N SCAUN SAU CATE NU AU AJUNG UNDEVA CU AJUTORUL VOSTRU AL BARBATILOT. SUNTETI PATETICI DACA RAMANETI ATAT DE SPERFICIALI IN GANDIRE. MAI BINE SCOATETI CAPUL DIN TARANA SI PRIVITI LUCRURILE ASA CUM SUNT in ziua de azi orice prost e profesor, iau examenele cu 4, 5 si apoi freaca copii la ore cum vor ei hai sictie cu inclinatia ta, si mamaia poate sa faca asta daca se screme putin Haide nu exagera, k nu cumpara niciun copil ziarul. Si nu mi se par niste poze iesite din comun, adica nu e nimic nou ceea ce vedem. Hai sa o lasam balta cu pudibonderiile si cu atitudinea de Santa Cecilia. Asta-i adevarul. In ziua de azi un prof nu castiga atatia bani cat ia una care danseaza la bara. Ce usor ii acordati un titlu care se obtine dupa ani de munca si merit! Dar Libertatea face orice, numai sa-si vanda ziarul! Cum adica e profesoara, doar pentru ca, spune ea, a predat un an la o scoala (ce scoala o fi aceea, daca o fi) unde risca sa fie batuta? Hai sa fim seriosi, cine chiar a fost elev intr-o scoala de calitate stie ca asa ceva era imposibil, iar profesorii erau demni de tot respectul! Si, slava Domnului, majoritatea profesorilor sunt oameni respectabili, e clar ca individa asta nu a fost in stare sa se specializeze in invatamant si acum se lauda cu un titlu pe care nu il are! Care isi vinde corpu. Ca vrem noi sau nu, femei de felu asta a izistat, izista si va izista! Atita in Romania cit si in toate partzili. E trist ca multzi bosorogi cu parale, agatza si se dezmatzuieste cu multe fete tinere, furindule asfel posbilitatea la mul; tzi tineri sa aiba si ei o tovarasa tinara virtuoasa. Cit despre secsu femenin, voi inchia cu urmatoarea ocservatzie : daca intro clasa la scoala, profesoru anuntza ca va vorbi despre obiceiurili secsuale ale femeii romance, va asigur ca pina si cel mai adormit elev se destepta si va ciuli urechili de numa la lectzia profului. Sintem intre altli neste entitatzi bilogice unice. Si chiar daca am trece cu totzii pin acelas proces de iducare, culturalizare si socializare, nu ar hi garantzie ca am hi cetatzenii perfectzi. Raspunsurili noastre la vieatza soceal in general este conditzionate in mare parte si de nevoili noastre reale sau imaginare. Vezi cazu tipului care are are acasa o nevasta frumoasa, cuminte, iubitoare, si cu toate astea, individu o arde pe la alte hogeacuri cu alte reclamante. Femeili asa zise usoare isi are si ele rostu lor. Se stie ca nu totzi barbatzii are suces la femei. Si ca sa meraga si ei la asternut, plateste acolo si isi face si ei treaba. Ce, ar trebui sa iubeasca cu japca? Si atuncea, cel mai logic, femeili care se baga in treburili astea, se specializeaza atita in atrasu barbatzilor cit si in satisfacerea lor. Nu o zic cu rautate dara, multzi dintre romanashi nu ar mai trebui sa hie atita de antici in gindire sa sa hie mai tolerantzi cu prezentza fetelo Din totdeauna corpu unei femei a sucitat interes, fie ca se daruia sau se arata numa. Cu timpu femeia a perfectzionata si a ridicata la rang de arta daruitu sau aratatu lui. De la copii pina la cei de virsta a 3-a, femeia in general e un subect important de interes, bine inteles la diferite nivele si in funtzie de circumstantze. Sa nu uitam ca femeia e factoru pasiv - cu toate ca este si isceptzii - dara, stimulatoriu. Si or si cum ai dao si or si cum ai sucio, fara o femeie, viatza ca barbat nare niciun farmec, zic si io de colo ca omu de jos. Ma refer la heterosecsuali, care se presupune ca stie sa aprecieze rolu si importantza femeii in general. Eeeeeeeeh, dara aicia e aicia! Care femeie? Cum si une? Se mai intimpla si minuni cin doi tineri formeaza o pereche reusita, o famelie cu copii ieducatzi si care are o viatza asa zis linistita, decenta, utila Socetatzii, etc, etc. Dara se scapa din vedere ca in felu nostru, fiecare din noi. Patron este un baiat emil nu este alina patroana ea nu are dupa ce bea apa sta cu chirie prin tineretului zona aia si cand dau ochii cu ea ii rup capatzana ca e tare in gura la telefon Ca sa poti fi profesor trebuie sa ai si inclinatie. In domeniu masajului erotic trebuie sa faci orice pentru client. Daca nu esti macar putin curva nu ai succesuri. Adica aceasta femeie o avut contact cu elevii dar cine stie in scoala ce facea Concluzia SARACII profesorii ajung sa se prostitueze? Ca nu castiga bine Pai eu am dat 500 lei Fondul scolii la scoala si suntem 1200 in scoala ia vedeti unde se duc banii la generala 19 Timisoara? ROMANIA E SINGURA TARA DIN LUME UNDE SE POATE OBTINE UN DOCTORAT IN PROSTITUTIE RECUNOSCUT NU NUMAI IN UNIUNE DAR IN INTREAGA LUME. CU ACEST DOCTORAT TOATE USILE BORDELURILOR DIN LUME ITI SUNT DESCHISE. PROBA DE INTRARE E ORALUL Te asigur ca daca s-ar publica de Libertatea o zi din viata unei femei simple care vinde salam la o alimentara, asa cum am citit articole aici cu o zi din viata unor parasute, toti i-ar aduce numai laude acelei fete simple, care si ea are vise si sperante, dar prefera sa duca o viata decenta cu o buna conduita. O tara de frustrati. Asta sunteti. Daca e vedeta e tarfa daca e maseuza e tarfa, daca e animatoare e tarfa daca prezinta pictoriale e tarfa. Ma intreb oare voi cei care comentati aici ce eserii v-ar putea motiva. Cadru didactic, sa castigi 600 de lei pe luna?nu tin cu fetele astea care practica astfel de meserii dar in afara de critica mai stiti ceva?jj.e.g.o.s.i.l. Or. Ma numesc Adriana Antohi din Bacau, sunt profesoara de geografie, si stau f prost cu banii, abia ma descurc, ma ajuta prietenii, imi dau de mancare, ma imbraca cu haine vechi de-ale lor, cum as putea sa devin si eu maseuza? 074[EDITAT DE ADMIN] Desii sunt inpotriva acestor practici, as dorii sa te ajut, intelegand cat de greu te descurci. Cunosc pe cineva in Bucuresti sa-i zicem ca se numeste fictv Maica Maria, care tot ca tine zice ca a fost profesoara de L. Romana la liceul 32 si ca dupa ce a fost 6 ani la Manastirea Lemnul, a fost data afara comportare de desfrau imorala, iar apoi sa angajat la un salon de masaje in Bucuresti. Nu-ti promit nimic, dar am sa o intreb " mascat " aici, ca este si ea zilnic pe Linbertatea daca consimte sa-ti dau Nr. Ei de telefon si poate sa te ajute sa intrii la acelasi salon unde face ea masaje. Dupa Andresanca apare fufa nr 2. Cita publicitate le mai faceti frate la astea?una testeaza droguri, alta clienti si amandoua sperma. Imediat apare justitiara sa ma dea iar in judecata. Nu vb prosti, magduta vegheaza atent sa mai racoleze victime. Profesoara de masaj nu e de acord cu cei care confundă fetele de la salon cu femeile uşoare. € Asezarea orasului Brosteni.

    Orasul Brosteni se afla amplasat in partea de sud-est a bazinului Dornelor pe cursul mijlociu al raului Bistrita, fiind imprejumuit de muntii Bistritei si muntii Stanisoara avand urmatoarele coordonate geografice 47 14’ 20" latitudine nordica si 23 21’10" latitudine estica.
    Localiatatea se invecineaza la nord cu comunele Crucea si Ostra din judetul Suceava, la sud comuna Bilbor din judetul Harghita, la est comuna Borca din judetul Neamt iar la vest comuna Panaci din judetul Suceava.
Suprafata localitatii este de 42.430 hectare din care peste 35.000 de hectare este acoperita cu paduri si terenuri cu vegetatie forestiera.
    Orasul are un numar de 6.830 de locuitori care locuiesc in cadrul orasului si in satele componente ale acestuia:
  • Cotargasi,
  • Holda,
  • Holdita,
  • Frasin,
  • Pietroasa,
  • Darmoxa.
    Configuratia generala a reliefului din zona orasului este muntos-inalta. Ambianta zonei prezinta doua caractere geomorfice distincte: creste care sunt in general bine pronuntate si vai foarte accidentate in special spre obarsiile paraielor iar in partea inferioara vaile principale sunt in general bine pronuntate si vai foarte accidentate in special in obarsiile paraelor iar in partea inferioara vaile principale sunt mai largi.
    Altitudinea variaza intre 650 m in Brosteni si 1.700 m limita superioara impadurita iar altitudinea cea mai frecvent intalnita este de 900m.
    Zona in care se afla localitatea Brosteni este in apropierea muntilor:
  • Calimani,
  • Rarau,
  • Budacu,
  • Vf. Puzdra,
  • Vf. Goia.
    Reteaua hidrogarfica a zonei este specifica regiunilor muntoase. Pe raul Bistrita si pe afluientii sai cuprinde  bazine hidrografice mai mari cu panta abrupta si un procent de despadurire mai avansat sunt caracteristice viiturile sau puhoaiele. 
    Orasul Brospteni este strabatut de la un capat la altul de raul Bistrita de-a lungul careia se afla asezarile localnicilor si in care se varsa afluentii din zona localitatii cum ar fi paraele: 
  • Neagra,
  • Puzdra,
  • Holdita,
  • Cotargasi,
  • Pietroasa,
  • Barnar etc.
    Geologia zonei cuprinde fasia cea mai vestica a Carpatilor Orientali si anume zona cristalina si zona flisului.
Fundamentul zonei cristaline este format din roci metamorfice, peste care sunt dispuse cateva straturi de roci sedimentare dispuse in mezozoic, in triasic si cretacic formand resturile unui geosinclinal ce se intinde pe toata ramura vestica a Carpatilor Occidentali. Cristalinul este alcatuit din doua serii de roci distincte: roci mai intens metamorfozate si roci mai slab metamorfozate.

    Climatul zonei este continental, cu diferente pronuntate si specifice zonei de munte, cu ierni lungi si geroase, cu primaveri lungi si ploioase, veri scurte si calde. Temperatura medie anuala este de 5 grade Celsius, cele doua extreme fiind de - 6 grade Celsius (media lunii ianuarie) si + 16 grade Celsius (media lunii iulie). Perioada calda, cu temperaturi medii intre 10 grade si 20 grade Celsius este de 140 de zile.
    Nu se semnaleaza ingheturi timpurii sau geruri tarzii, desi anotimpul friguros este destul de lung.
    Precipitatiile atmosferice, urmeaza o curba ascendenta din bazinul inferior spre cel superior al vai Bistritei si din vai spre culmile montane.
    Precipitatiile ambundente in aceasta regiune se datoresc muntilor inalti iar mediile anuale in zona Brosteni sunt de 800 mm din care in perioada de vegetatie (mai-septembrie) cad 400mm iar in restul anului in cea mai mare parte iarna sub forma de zapada sau ploaie.
    Vanturile cele mai frecvente sunt cele din nord-est si sud-est reprezentate de austrul si crivatul.
    Crivatul bate atat iarna cat si vara, iar austrul de regula primavara. Directia vailor principale fiind orientate vest-est, vanturile respective scurgandu-se pe aceste vai, capata uneori caracter de ciclu.

    Solul este format din 8 tipuri generale de sol in care predomina solul brun acid montan si solul brun galbui. Solul zonei adaposteste de veacuri substante minerale utile: minereuri complexe si zacaminte metamorfozate in filoane sideretice cu blenda si galena, baritina, uraniu si piatra de constructie respectiv calcar.

    Vegetatia se suprapune etajului coniferelor si zonei alpine din muntii din jur unde predomina pajistile impiestritate cu tufe de merisor, afin si bujor de munte.
    Padurea ocupa caea mai mare parte a teritoriului localitatii Brosteni detinand locul intai in privinta fondului forestier din judetul Suceava ocupand 12% din suprafata impadurita a judetului. Astfel pe raza localitatii isi desfasoara activitatea Ocoalele Silvice:
  • Brosteni,
  • Borca,
  • Crucea.
    Fauna padurilor sia apelor din zona localitatii constituie un punc de atractie deosebita pentru turisti, vanatorii si pescarii din tara si strainatate prin existenta abundenta a exemplarelor valoroase de:
  • cerbi,
  • capriori,
  • ursi,
  • mistreti,
  • cocosi de munte etc.
    iar, in apele repezi:
  • pastravi,
  • lipani,
  • lostrita etc.
    Natura locului a fost prielnica in toate componentele ei, de la relief, clima, la ape, formatii vegetale si sol a constituit un cadru de statornica asezare a populatiei pe teritoriul localitatii Brosteni.

    Caile de comunicatii - acestea reprezinta inca din cele mai vechi timpuri unul din cele mai importante obiective realizate in scopul dezvoltarii societatii.
    La nivelul orasului Brosteni intalnim ca principala cale de acces rutiera D.N. 17B care traverseaza localitatea si face legatura cu orasele:
  • Vatra Dornei ce se afla la 52 km,
  • Piatra-Neamt,
  • Bicaz,
  • Tg. Neamt.
    Insa legatura cea mai apropiata cu resedinta de judet municipiul Suceava ce se afla la 100 km se face pe valea paraului Puzdra, peste varful Puzdra, pe D.J. 177A care asigura accesul si spre alte localitati importante ale judetului cum ar fi orasele Gura-Humorului, Frasin si Campulung Moldovenesc.
    O alta cale de acces care ofera o priveliste deosebita a calatorului o repreznta D.J.174 care strabate valea paraului Neagra si asigura legatura cu satul Darmoxa ce se afla la 21 de km de orasul Brosteni cat si cu comuna Panaci pe valea paraului Negrisoara pana la Vatra Dornei.
    Localiatea mai dispune si de drumurile comunale D.C.77 Cotargasi care recent a fost modernizat prin programul S.A.P.A.R.D. finantat de Uniunea Europena si D.C. 78 Frasin.

    Repere istorice
    Atestare documentara si dezvoltarea orasului
    Vechimea localitatii nu este certa ea se pierde in negura vremii, cei mai vechi locuitori se pare ca au fost dacii liberi care au putut scapa de dominatia romana.
    Cea mai veche mentiune documentara ce se refera direct la zona Brostenilor este documentul dat de Moise Movila  din Harlau la 26 octombrie 1630, reprodus si de N. Iorga. Acest document reproducea "Uricul cel vechiu" dat de Stefan cel Mare in 1488, prin care face o danie ce inzestreaza manastirea Voronet cu o mosie - braniste - in care intra si partea din valea Bistritei ce formeaza astazi localitatile Brosteni si Crucea. O parte din toponimele mentionate in document se pastreaza si astazi.
    Teritoriul localitatii a facut parte din branistea manastirii Voronet din 1488 pana in anul 1807. Din aceasta perioada dateaza si asezarea localitatii. Documentele manastirilor Voronet si Slatina din 1671 mentioneaza de locuitorii din catunele Holda, Haraoaia si Crucea in care se vorbeste despre traiul locuitorilor, comertul cu lemn, pastorit si obligatiile locuitorilor fata de manastiri.
    Date mai amanuntite sunt din secolul al XIX-lea din care reiese o inmultire a numarului de locuitori o data cu intensificarea exploatarii padurilor in aceasta zona si mentionarea localitatii Brosteni si a altor sate si catune. In 1780 se constriueste biserica din Brosteni.
    Din anul 1807 Brostenii intra in stapanirea familiei Bals care o stapaneste pana in 1877. In  aceasata perioada localitatea cunoaste importante progrese economice, in aceasta zona isi fac aparitia negustorii de lemne turci, evrei, italieni, se imultesc fierastraiele pentru lemn, se dezvolta cresterea animalelor.
    In anul 1840 se construieste prima scoala, de logofatul Al. Bals, una dintre primele scoli primare din tara. Odata cu intrarea in vigoare a Regulamentului Organic, in anul 1831, localitatea Brosteni devine comuna. Brostenii se transforma in cea mai importanta localitate intre Piatra Neamt si Vatra Dornei, fiind singura punte de legatura intre cursul inferior al Bistritei si localitatile dornene ramase in regat.
    Din anul 1877 Brostenii intra in stapanirea Casei Regale, fiind proprietatea lui Carol I, care o cumpara de la urmasii lui Al. Bals.
    Epoca moderna a constituit pentru localitatea Brosteni o perioada de mari schimbari si progrese. In primul rand s-au amenajat mijloacele de comunicatie pe valea Bistritei, realizandu-se legatura cu orasele apropiate (Falticeni, Targu Neamt, Piatra Neamt) prin construirea drumurilor peste Stanisoara, prin Malini, spre Falticeni, resedinta de judet peste muntele Petru Voda spre Targu Neamt si pe valea Bistritei spre Piatra Neamt. Se infiinteaza serviciile de posta si telegraf, in 1877, Bostenii fiind singura localitate de pe valea Bistritei pana la Piatra Neamt care beneficia de aceste servicii, ea devenind resedinta de plasa, plasa Muntele din judetul Suceava.
    Locuitorii in aceasta perioada beneficiaza de improprietariri, se construiesc in aceasta perioada trei scoli primare, iau fiinta bibliotecile scolare, bancile populare si cooperativa care au venit in sprijinul cetatenilor. Se construieste spitalul Carmen Sylva, primul de pe valea Bistritei care a avut un rol deosebit in asistenta sanitara. Tot in aceasta perioada s-au construit bisericile din satele Brosteni, Holda si Cotirgasi.
    Toate acestea au schimbat modul de viata al locuitorilor din zona, prin imbunatatirea conditiilor materiale si spirituale.
    Locuitorii comunei si-au adus si ei contributia la cucerirea independentei de stat, a suferit mari distrugeri in timpul primului razboi mondial. Dupa primul razboi mondial, Brostenii intra intr-o noua etapa etapa de evolutie, teritoriul comunei intra in proprietatea princepelui Neculae al Romaniei, pana in anul 1948 cand, dupa desfiintarea monarhiei, proprietatile Casei Regale intra in proprietatea statului.
    In aceasta perioada se introduce in comuna iluminatul electric prin construirea unei uzine electrice care a favorizat punerea in functiune a unor instalatii industriale de prelucarea lemnului.
    La inceputul perioadei comuniste s-a incercat, dar fara succes cooperativizarea zonei prin infiintarea unei gospodarii agricole colective care se va desfiinta in 1964.
    Comuna in perioada 1960-1970, de dezvoltare industriala a tarii cunoaste o dezvoltare de amploare prin intensificarea cercetarilor geologice in zona si darea in exploatare a unor importante zacaminte naturale de minerale utile de la Lesu Ursului, care a atras in zona mai multi muncitori, lucru ce a dus la sporirea populatiei si construirea in centrul de localitate a unui numar mare de locuinte in blocuri (peste 1000 de apartamente). In aceasta perioada in zona a existat o intreprindere forestiera, o sectie de confectii,  o intreprindere de prospectiuni geologice, in 1993 se construieste o noua scoala.
    Dupa evenimentele din 1989 efectele economiei de piata si a restructurari economice la nivel national si-a facut efctele si-n localitatea Brosteni prin faptul ca economia zonei incepe sa decada, in aceast  sens exploatarile minere din zona au ajuns actualmente sa fie inchise ceea ce a dus la o crestere a numarului de someri si la scaderea numarului de locuitori. Numarul personalului angajat a scazut de la peste 7.000 de angajati in perioada anilor 1990 la 600-700 ora actuala.
    Totusi in aceasta perioada s-a construit o scoala moderna cu sali de clasa, un pod peste Bistrita la Haleasa, s-a reusit modernizarea D.C. Cotirgasi prin programul SAPARD.
    Observam un declin economic in perioada de dupa 1990 dar se incearca la nivel local prin atragerea de investitori si prin intermediul finantarilor europene la o ascensiune in timp a economiei zonei si implicit o imbunatatire a conditiilor sociale de trai a locuitorilor localitatii Brosteni.

    Resurse primare si secundare
    Resurse de apa
    Principalele resurse de apa ale localitati sunt specifice regimurilor de munte cu bazine hidrografice mari cu panta abrupta si cu debite mari pe toata perioada anului. Principalele resurse de apa ale zonei este reprezentata de raul Bistrita care are ca afluienti principali din zona paraele:
  • Neagra,
  • Holdita,
  • Cotirgasi,
  • Barnar,
  • Pietroasa,
  • Capra etc.
    In zona localitatii se gasesc si unele izvoare de apa minerala (borviz) ce nu sunt exploatate.

    Resursele de sol si minerale
    Solul este format din 8 tipuri generale de sol in care predomina solul brun acid montan si solul brun galbui. Subsolul zonei adaposteste de veacuri substante minerale utile:
  • minereu complex si zacaminte metamorfozate in filoane sideritice cu blenda si galena,
  • baritina,
  • uraniu si piatra de constructie,
  • respectiv calcar.
    Resurse cu valoare peisagistica
    Vegetatia este specifica zonei de munte care se suprapune etajului coniferelor si zonei alpine in muntii din jur unde predomina pajistile alpine impiestritate cu:
  • tufe de merisor,
  • afin,
  • bujorul de munte.
    Padurea ocupa cea mai mare parte a teritoriului zonei iar fauna acesteia si a apelor constituie o atractie deosebita pentru turisti, vanatori si pescari din tara si din strainatate prin existenta valoroasa a exemplarelor valoroase de:
  • cerbi,
  • capriori,
  • ursi,
  • mistreti,
  • cocosi de munte.
    iar in apele repezi:
  • pastravi,
  • lipani,
  • lostrita.
    Calitatea factorilor de mediu
  • calitatea aerului - caracterul de munte al  localitatii cu majoritatea suprafetei teritoriului impadurita cu paduri de rasinoase care genereaza o cantitate importanta de ozon ceea ce ii confera un avantaj in plus pentru atractivitate pentru turisti.
  • surse de poluare - nu sunt indentificate surse majore de poluare s-ar pune poate problema cosurilor de fum ale locuintelor din zona sau a altor surse care uneori nu exista.
    Pe raza localitatii  este estimat un numar de 50 agenti economici cu activitate in prelucrarea primara a lemnului, volumul anual de deseuri generat fiind estimat la 1.500 mc. Pana nu demult depozitarea se realiza prin depozitare directa, fenomen regasit in special pe malurile cursurilor de apa. Depozitarea necontrolata conducea la poluarea apelor de suprafata insa aceasta problema a inceput sa fie ameliorata o data cu deschiderea in orasul Vatra Dornei a unei centrale termice pe rumegus iar agentii din zona localitatii au posibilitatea de a transporta deseurile la aceasta centarala.
  • calitatea apei - corespunde in mare masura standardelor, astfel exista o statie de epurare a apelor menajere la Lungeni, dar privind obiectivele de dezvoltare se impune reabilitarea sistemului retelei de alimentare cu apa si a retelei de canalizare care este veche de peste 30 de ani.
    Capitalul antropic
    Economia
    Ocupa un rol important pentru dezvoltarea durabila si starea conditiilor de viata a locuitorilor din zona. Daca pana acum cativa ani economia zonei a fost pe o cale ascendenta, se poate spune ca la ora actuala se confrunta cu mari probleme datorita faptului ca principala activitate din zona reprezentata de expoatarile miniere din zona si-au redus activitate sau si-au inchis activitatea.
    Cu toate acestea economia este reprezentata in continuare de agentii economici privati care desfasoara activitati in diferite domenii dintre care cele mai importante ar fi:
exploatarea si prelucarea lemnului,
  • cresterea animalelor,
  • transport,
  • comert,
  • turism etc.
    Reteaua comerciala si de prestari servicii a orasului s-a dezvoltat cu respectarea principiilor generale privind desfasurarea activitatii comerciale - principiile liberei concurente, protectiei sanatatii, securitatii si intereselor economice ale consumatorilor. Deschiderea magazinelor a contribuit la modernizarea si dezvoltarea formelor de distributie si promovare a diverselor tipuri de retele de distributie si forme de vanzare.
    S-a imbunatatit mult in ultimii ani accesul clientilor la piata de produse si servicii, prin cresterea numerica a spatiilor de comert si prestari servicii, adaptarea acestora la cerintele pietii, atat ca oferta de produse si servicii, cat si ca repartizare in teritoriu. Dezvoltarea retelei de distributie a produselor si serviciilor de piata s-a facut in mod liber, singurele limitari fiind legate doar de amplasarea spatiilor comerciale si de prestari servicii corespunzator legislatiei sanitare, de mediu si din domeniul urbanismului.

    Industria 
    Industria orasului Brosteni a cunoscut o perioada de ascensiune pana in anii 1997-1998 care era reprezentata in general de industria miniera, prelucarea lemnului, industrie textila. Dar datorita efectelor restructurarii si efectele politicii economice de piata s-a ajuns  ca industria miniera sa fie inchisa rezultand un numar mare de persoane disponibilizate.     La ora actuala putem vorbi doar de industria exploatarii si prelucrarii lemnului la acest nivel exista peste 50 de agenti economici, exista un numar de 6 brutarii, 1 fabrica de prelucrarea carnii.

    Servicii.
    Serviciile ocupa un loc bine determinat in economia zonei astfel intalnim peste 50 de agenti economici ce se ocupa cu comertul diversificat de  produse.

    Serviciile financiar bancare sunt reprezentate de urmatoarele institutii:
  • Casa de Economii si Consemnatiuni (C.E.C.),
  • Banca Romana de Dezvoltare (B.R.D.)
  • Cooperativa de Credit si Consum.
    Serviciile de posta sun asigurate prin 3 unitati ale Postei Romane la nivelul localitatii.
    Telecomunicatiile: telefonia fixa prin Romtelecom, telefonie mobila:
  • Orange,
  • Connex,
  • Zapp.
    Sistemul sanitar.
    Reteaua unitatilor sanitare publice
    Organizarea si asigurarea serviciilor de sanatate pentru populatie in anul este realizata prin unitatea medico-sociala "Carmen Sylva", care functioneaza inca din anul 1892 si in present se in subordinea Consiliului Local Brosteni din anul 2002 cat si a D.S.P Suceava, Casei de Asigurari si Directiei de Munca si Solidaritate Sociala. Dispune de un numar de salariati din care 6 medici si 16 asistenti care asigura ingrijirea si tratarea persoanelor varstnice lipsite de posibilitati materiale si internarii pentru restul populatiei orasului.
    Mai exista:
  • un dispensar uman,
  • cinci cabinete medicale particulare,
  • 3 cabinete de stomatologie,
  • 3 farmacii 
  • un cabinet sanitar-veterinar.
    Starea de sanaatate a populatiei este in general buna insa mai sunt probleme cu persoanele care au lucrat in domeniul minier care sufera de unele boli asa zise profesionale.
    Dar pentru efectuarea unui serviciu medical in conditii de calitate s-a trecut din partea autoritatilor locale la atragerea de fonduri pentru reabilitarea Spitalului medico - social Carmen Sylva prin un program initiat de Directia de Munca si Solidaritate Sociala - a judetului Suceava.

    Indicatori de dezvoltare durabila    
    La un medic revin 1.138 locuitori, la un stomatolog 2.276 de locuitori, iar la un cadru sanitar mediu 426 locuitori. La 228 de locuitori revine in medie 1 pat de spital.

    Mass-media
    Presa scrisa este deja la inceput de drum, fiind reprezenteta de ziarul local Curierul de Brosteni.  
Presa audio si video este reprezentata de:
  • firma Electron-M.Bit care este distribuitorul posturilor de televiziune prin cablu.
    Combaterea criminalitatii, asigurarea linistii publice:
    In Brosteni, cele mai multe infractiuni cu violenta se petrec in mediul familial, pe fondul consumului de alcool, numarul acestora fiind in crestere fata de anul trecut. Totusi, numarul de infractiuni cu violenta in care sunt implicati minori a scazut semnificativ. In scoli se organizeaza periodic intalniri cu caracter educativ-preventiv, la care participa elevi, cadre didactice, politisti.
    In anul 2005 s-au inregistrat 30 de infractiuni in mediul intrafamilial (1 caz omor, 1 tentative de omor, 13 vatamari corporale). In primele 5 luni ale anului 2006 s-a observat o crestere a acestui tip de infractiuni.

    Protectie civila, stingerea incendiilor:
    Pentru prevenirea si stingerea incendiilor pe teritoriul, institutia abilitata este Serviciul Voluntar pentru Situatii de Urgenta Brosteni .In primele 11 luni ale anului 2005 au avut loc un numar de  8 interventii majore, din care 8 incendii, 3 actiuni de protectie civila.
    In cadrul Primariei Brosteni exista un serviciu special de protectie civila, care functioneaza in regim permanent in     situatiile speciale (riscuri majore, calamitati, etc).


Copyright Author - MindMagnet Software Romania - developed for KYO INC