Romana


PRIMARIA ORASULUI BROSTENI, JUD. SUCEAVA




PREZENTARE LOCALA

    Cadrul natural.
    Date geografice
   

sani naturali sau siliconati page 3

Sani mici pt ca sunt frumosi, rotunzi si tari. Prietena mea are sanii mici si ii ador Imi plac femeile cu sanii (mai este femeia snur, fara tazte fara fund) acum ca sunt mai mari sau mai mici? Nu mai conteaza ) nu pot intelege de ce se pune intrebarea aceasta. Si daca vrei femeie cu sani mari si nevastata nu are. Asta e. Si invers daca nevastata e laptareasa si ai vrea ceva mai suplu tot nu ai ce face! Asta e viata si deaceea este foarte interesanta pentru ca nu putem avea tot timpul ceea ce dorim! In timp aia mari se inmoaie si nu mai sunt asa sexy plus ca de grei ce sunt atarna. Un barbat vrea sa se insoare si are dificultati in a alege dintre trei posibile candidate. Le da fiecareia cate 5.000 $ cadou si asteapta sa vada ce fac ele cu banii. Prima tipa isi faca o transformare estetica totala. Se duce la un salon de lux unde are parte de cele mai scumpe tratamente faciale si cosmetice. Coafura, manichiura, machiaj, pedichiura, uleiuri si altele. Apoi isi cumpara cateva randuri de haine si se imbraca foarte frumos pentru barbat, spunandu-i ca a facut toate astea ca sa fie mai frumoasa si mai atractiva pentru el, fiindca il iubeste asa de mult. Tipul ramine impresionat.A doua tipa se duce sa-i cumpere barbatului cadouri: un set nou de crose de golf, componente performante pentru calculator si haine scumpe. Cand ii prezinta cadourile ii spune ca a cheltuit toti banii pentru el fiindca il iubeste asa de mult. Din nou, tipul e impresionat.A treia tipa investeste banii in actiuni profitabile. Inmulteste de cateva ori cei 5.000 $. Ii da inapoi tipului cei 5.000 $ ai lui si restul ii reinvesteste intr-un cont comun. Ii spune apoi ca vrea sa economiseasca pentru viitorul lor impreuna fiindca il iubeste asa de mult. Evident, barbatul e din nou impresionat.A stat el si s-a gandit un timp indelungat la cele trei femei si la cum au folosit ele banii primiti.. Din punctul meu de vedere marimea bustului este importanta. Eu prefer sanii mai mari. Asta nu inseamna ca am refuzats au refuz sanii mai mici. Fiecare este asa cum este, nu mi se pare un defect marimea sanilor(desi unele fete se plang ca ii au prea mici, iar altele -culmea- prea mari!)Dpdv atractiv, majoritatea barbatilor prefera sanii mai dezvoltati: D. Eu am sani micuti. Dar nu sunt complexata de acest lucru, mai ales ca eiarata foarte bine, sunt fermi, foarte rotunzi, nu sunt deloc lasati si suntproportionali cu restul corpului. Parerea baietilor? Pai. Pana acum am atrasbaiati datorita farmecului meu, chipului meu, felului in care gandesc si suntmai mult decat multumita, in schimb. Parerea fetelor? Multe colege din liceuglumeau pe seama mea ca nu am sani deloc, iar ele sunt dotate. Pacat catocmai acele fete aveau sanii lasati si creier ioc. Cred ca numai baietii de o anumita varsta tin cont de marimea sanilor atunci cand vor sa se cupleze Aia imaturi care vor cu disperare sa-si impresioneze prietenii cu o "gagica buna". Un baiat care te place cu adevarat te va place fie ca ai sanii mari, fie ca ai sanii mici. Si cum spuneti voi, e mai important sa fii bine proportionata Eu nu vreau sa jignesc pe nimeni, dar din ce-am observat eu pe strada, fetele si fetitele vopsite blond au parul foarte uscat, iar atunci cand cresc radacinile arata neingrijit. Nu degeaba parul se numeste podoaba capilara. Un par sanatos si frumos chiar pune in evidenta chipul si-l infrumuseteaza. Poate barbatii nu observa daca parul este deteriorat, dar mie o persoana sanatoasa mi se pare automat frumoasa, cred. Noi putem sa ne dam cu parerea ca am prefera o persoana inalta sau cu ochii verzi sau cu parul blond, dar la final conteaza foarte mult atractia dintre doua persoane. O femeie are sau nu are farmec (pt unii poate sa aiba, pt altii nu) si poate avea acel farmec si daca are sanii mici si daca ii are mari si daca ii are lasati si daca ii are fermi si daca e blonda, bruneta, satena sau roscata sau alba. Sincer, mie mi se pare ca brunetul scoate in evidenta mult mai bine trasaturile. Clasicul "blonda cu ochi albastri" incepe sa ma plictiseasca.e frumoasa combinatia, recunosc, dar din ce in ce mai multe fete cu ochi albastri se vopsesc blonde. Cand brunetul li se potriveste mai mult. Dupa parerea mea.o sa pun mai incolo o poza cu megan fox, bruneta/saten inchis. Perfect woman for me sa vad eu ce blonda o egaleaza ) si eu am cateva camasi care mi se inchid pana la sani, dar daca incerc sa inchid mai sus ramane un fel de gaura intre nasturi si asta e la marimea M sau marimea 40 nu stiu cat inseamna 40, asa ca de obicei imi iau un maieu pe dedesubt si inchid camasa pana sub sani, eu am problema ca sunt lata in spate si am si sanii marisori e f important sa va simtiti bine in pielea voastra, dar nici sa crapati de invidie la vederea uneia care are ce arata in definitiv. Deci eu pot spune ca am avut sanii mari inainte purtam 75 D si era groaznic ca imi gasesc sutien marimea asta ca mi se potrivea si 70 D, dupa ce am dat jos vreo 10 kile sanii mei s-au dus. Si din doi pepenasi am ramas cu 2 grefe si sunt mult mai multumita asa, sanii mari naturali mi se pare ca arata groaznic mai ales cand o sa ai vreo 40 ani si o sa atarne cel mai potriviti mi se par si cred ca majoritatea barbatilor prefera sanii cat palma lor sau un pic mai mari Multe din raspunsuri mi s-au parut ipocrite si cauzate de frustrari personale. Normal ca o tipa cu sanii mici va spune ca idealul ei in frumusete este reprezentat de o femeie cu sanii. Mici. Iar chestia cu "cel care pune accent pe sani e un superficial, deci nu merita sa-i acord atentie." Heeeeello girls! Mai visati mult cu ochii deschisi? Sau visul a devenit deja o convingere personala? Ati auzit de atractie fizica? Ca si exponat al "rasei" feminine, nu inteleg de ce avem impresia ca Care din voi ar putea spune ca gaseste nasul partenerul (de o marime alarmant de mare) sexy? A nu se intelege ca acest "mic" impediment va sta impotriva unei relatii frumoase. (dar totusi, n-ar putea sa aiba si un fizic placut pe langa celelalte calitati morale? )Faptul ca un baiat place o tipa slab dotata in partea de sus (cand el are preferinte invers proportionale) nu inseamna ca va fugi de ea. Poate posteriorul va compensa aceasta carenta. Sau niste picioare frumoase. Faptul ca nu ne-a inzestrat Cel de Sus pe toate cu niste calitati ireprosabile si perfectiune epidermica, nu e sfarsit de lume. Dar nici sa cadem in extrema in care gasim ca e urat ce are celalalt mai bun ca noi. Nu facem parte din corul ingerilor de la Vatican, suntem niste decadenti cu pofte carnale. Ei, so what? I like big boobies. Ca sa fiu on topic, ma incadrez la masura medium. Not small-medium, ci medium. Prietenele ar spune big-medium, dar cum stiu ca intotdeauna se poate mai bine, raman la ideea mea. Si da, salivez (la figurat) cand o vad pe una ca are marimea pe care mi-as dori-o eu, dar asta nu m-a facut sa zic despre ea: " ce bine arata aia, dar sigur e proasta cand deschide gura" sau sa ma complexez aiurea. Fiecare cu ce-i al lui, dar daca avem cat mai multe si cat mai bine proportionate, n-ar suna si nu ar arata rau deloc. Asa ca baietilor care preferati fetele dotate, aveti inca una in fan club. Iar superficialitatea n-are legatura cu implinirea carnala. EU cand am slabit. Am slabit din degetele de la maini si din celulita de pe ceafa. N-am slabit brusc, caci nu mai aveam din ce sa dau si, in plus era naspa ca azi sa am 120 kg si maine 65. Erau probleme mari cu garderoba dupa aia. Si nici mult, caci mai am nevoie de corpul meu. Buna tuturor. Am citit multe de aici. Si ma bucur f mult ca mai sunt persoane ca voi. Eu am sanii f mici si am 23 de ani si sincer sunt dezamagita si nu gasesc nicaieri nici o explicatie. Ba chiar un tampit de doctor mi a spus ca imi trebuie nu stiu ce injectii. In. Vena--si alte alea. Banuiesc ca nu stia ce vorbea mi se pare aiurea si m am saturat sa m spuna toata lumea. Ca mai e timp. Oare asa e? Mda, urat subiect, urasc silicoanele, fosta, cu care am stat cativa ani, si-a pus silicoane, zici ca puneam mana pe genunchi, in fine, a fost, a trecut, insa in momentul de fata a innebunit si actuala, si ea vrea silicoane, i-am explicat ce si cum insa se pare ca nu intelege, in fine, sper sa nu-si puna sa fie frumosi. Daca naturali sunt frumosi sa ramana asa. Daca nu sa ii imbunatateasca. Personal prefer naturali. Dar decat naturali urati mai bine siliconati frumosi sa fie frumosi. Daca naturali sunt frumosi sa ramana asa. Daca nu sa ii imbunatateasca. Personal prefer naturali. Dar decat naturali urati mai bine siliconati frumosi cea mai inteligenta conceptie. Asa gandesc si eu. Adica daca femeia nu a fost inzestrata de mama natura cu bustul mare e normal sa faca ceva in privinta asta chiar daca va trebui sa apeleze la bisturiu. Frumosul e un standard si trebuie atins fie cu ce a fost inzestrata femeia fie cu cutitul : fuck: fuck sa fie frumosi. Daca naturali sunt frumosi sa ramana asa. Daca nu sa ii imbunatateasca. Personal prefer naturali. Dar decat naturali urati mai bine siliconati frumosi cea mai inteligenta conceptie. Asa gandesc si eu. Adica daca femeia nu a fost inzestrata de mama natura cu bustul mare e normal sa faca ceva in privinta asta chiar daca va trebui sa apeleze la bisturiu. Frumosul e un standard si trebuie atins fie cu ce a fost inzestrata femeia fie cu cutitul : fuck: fucknu neaparat la marime ma refer. Eu unul nu sunt inebunit de marime. Ci de forma sanilor. Sfarcurilor. Greu de explicat. Oricum frumosi tre sa fie. Asta e ideea. Si daca o femeie nu e mandra de ce i-a lasat natura. Atunci pentru linistea ei si bucuria barbatului ei poate apela la bisturiu. Personal ii prefer naturali. Chiar daca nu arata perfect. Sa fie frumusei macar Asezarea orasului Brosteni.

    Orasul Brosteni se afla amplasat in partea de sud-est a bazinului Dornelor pe cursul mijlociu al raului Bistrita, fiind imprejumuit de muntii Bistritei si muntii Stanisoara avand urmatoarele coordonate geografice 47 14’ 20" latitudine nordica si 23 21’10" latitudine estica.
    Localiatatea se invecineaza la nord cu comunele Crucea si Ostra din judetul Suceava, la sud comuna Bilbor din judetul Harghita, la est comuna Borca din judetul Neamt iar la vest comuna Panaci din judetul Suceava.
Suprafata localitatii este de 42.430 hectare din care peste 35.000 de hectare este acoperita cu paduri si terenuri cu vegetatie forestiera.
    Orasul are un numar de 6.830 de locuitori care locuiesc in cadrul orasului si in satele componente ale acestuia:
  • Cotargasi,
  • Holda,
  • Holdita,
  • Frasin,
  • Pietroasa,
  • Darmoxa.
    Configuratia generala a reliefului din zona orasului este muntos-inalta. Ambianta zonei prezinta doua caractere geomorfice distincte: creste care sunt in general bine pronuntate si vai foarte accidentate in special spre obarsiile paraielor iar in partea inferioara vaile principale sunt in general bine pronuntate si vai foarte accidentate in special in obarsiile paraelor iar in partea inferioara vaile principale sunt mai largi.
    Altitudinea variaza intre 650 m in Brosteni si 1.700 m limita superioara impadurita iar altitudinea cea mai frecvent intalnita este de 900m.
    Zona in care se afla localitatea Brosteni este in apropierea muntilor:
  • Calimani,
  • Rarau,
  • Budacu,
  • Vf. Puzdra,
  • Vf. Goia.
    Reteaua hidrogarfica a zonei este specifica regiunilor muntoase. Pe raul Bistrita si pe afluientii sai cuprinde  bazine hidrografice mai mari cu panta abrupta si un procent de despadurire mai avansat sunt caracteristice viiturile sau puhoaiele. 
    Orasul Brospteni este strabatut de la un capat la altul de raul Bistrita de-a lungul careia se afla asezarile localnicilor si in care se varsa afluentii din zona localitatii cum ar fi paraele: 
  • Neagra,
  • Puzdra,
  • Holdita,
  • Cotargasi,
  • Pietroasa,
  • Barnar etc.
    Geologia zonei cuprinde fasia cea mai vestica a Carpatilor Orientali si anume zona cristalina si zona flisului.
Fundamentul zonei cristaline este format din roci metamorfice, peste care sunt dispuse cateva straturi de roci sedimentare dispuse in mezozoic, in triasic si cretacic formand resturile unui geosinclinal ce se intinde pe toata ramura vestica a Carpatilor Occidentali. Cristalinul este alcatuit din doua serii de roci distincte: roci mai intens metamorfozate si roci mai slab metamorfozate.

    Climatul zonei este continental, cu diferente pronuntate si specifice zonei de munte, cu ierni lungi si geroase, cu primaveri lungi si ploioase, veri scurte si calde. Temperatura medie anuala este de 5 grade Celsius, cele doua extreme fiind de - 6 grade Celsius (media lunii ianuarie) si + 16 grade Celsius (media lunii iulie). Perioada calda, cu temperaturi medii intre 10 grade si 20 grade Celsius este de 140 de zile.
    Nu se semnaleaza ingheturi timpurii sau geruri tarzii, desi anotimpul friguros este destul de lung.
    Precipitatiile atmosferice, urmeaza o curba ascendenta din bazinul inferior spre cel superior al vai Bistritei si din vai spre culmile montane.
    Precipitatiile ambundente in aceasta regiune se datoresc muntilor inalti iar mediile anuale in zona Brosteni sunt de 800 mm din care in perioada de vegetatie (mai-septembrie) cad 400mm iar in restul anului in cea mai mare parte iarna sub forma de zapada sau ploaie.
    Vanturile cele mai frecvente sunt cele din nord-est si sud-est reprezentate de austrul si crivatul.
    Crivatul bate atat iarna cat si vara, iar austrul de regula primavara. Directia vailor principale fiind orientate vest-est, vanturile respective scurgandu-se pe aceste vai, capata uneori caracter de ciclu.

    Solul este format din 8 tipuri generale de sol in care predomina solul brun acid montan si solul brun galbui. Solul zonei adaposteste de veacuri substante minerale utile: minereuri complexe si zacaminte metamorfozate in filoane sideretice cu blenda si galena, baritina, uraniu si piatra de constructie respectiv calcar.

    Vegetatia se suprapune etajului coniferelor si zonei alpine din muntii din jur unde predomina pajistile impiestritate cu tufe de merisor, afin si bujor de munte.
    Padurea ocupa caea mai mare parte a teritoriului localitatii Brosteni detinand locul intai in privinta fondului forestier din judetul Suceava ocupand 12% din suprafata impadurita a judetului. Astfel pe raza localitatii isi desfasoara activitatea Ocoalele Silvice:
  • Brosteni,
  • Borca,
  • Crucea.
    Fauna padurilor sia apelor din zona localitatii constituie un punc de atractie deosebita pentru turisti, vanatorii si pescarii din tara si strainatate prin existenta abundenta a exemplarelor valoroase de:
  • cerbi,
  • capriori,
  • ursi,
  • mistreti,
  • cocosi de munte etc.
    iar, in apele repezi:
  • pastravi,
  • lipani,
  • lostrita etc.
    Natura locului a fost prielnica in toate componentele ei, de la relief, clima, la ape, formatii vegetale si sol a constituit un cadru de statornica asezare a populatiei pe teritoriul localitatii Brosteni.

    Caile de comunicatii - acestea reprezinta inca din cele mai vechi timpuri unul din cele mai importante obiective realizate in scopul dezvoltarii societatii.
    La nivelul orasului Brosteni intalnim ca principala cale de acces rutiera D.N. 17B care traverseaza localitatea si face legatura cu orasele:
  • Vatra Dornei ce se afla la 52 km,
  • Piatra-Neamt,
  • Bicaz,
  • Tg. Neamt.
    Insa legatura cea mai apropiata cu resedinta de judet municipiul Suceava ce se afla la 100 km se face pe valea paraului Puzdra, peste varful Puzdra, pe D.J. 177A care asigura accesul si spre alte localitati importante ale judetului cum ar fi orasele Gura-Humorului, Frasin si Campulung Moldovenesc.
    O alta cale de acces care ofera o priveliste deosebita a calatorului o repreznta D.J.174 care strabate valea paraului Neagra si asigura legatura cu satul Darmoxa ce se afla la 21 de km de orasul Brosteni cat si cu comuna Panaci pe valea paraului Negrisoara pana la Vatra Dornei.
    Localiatea mai dispune si de drumurile comunale D.C.77 Cotargasi care recent a fost modernizat prin programul S.A.P.A.R.D. finantat de Uniunea Europena si D.C. 78 Frasin.

    Repere istorice
    Atestare documentara si dezvoltarea orasului
    Vechimea localitatii nu este certa ea se pierde in negura vremii, cei mai vechi locuitori se pare ca au fost dacii liberi care au putut scapa de dominatia romana.
    Cea mai veche mentiune documentara ce se refera direct la zona Brostenilor este documentul dat de Moise Movila  din Harlau la 26 octombrie 1630, reprodus si de N. Iorga. Acest document reproducea "Uricul cel vechiu" dat de Stefan cel Mare in 1488, prin care face o danie ce inzestreaza manastirea Voronet cu o mosie - braniste - in care intra si partea din valea Bistritei ce formeaza astazi localitatile Brosteni si Crucea. O parte din toponimele mentionate in document se pastreaza si astazi.
    Teritoriul localitatii a facut parte din branistea manastirii Voronet din 1488 pana in anul 1807. Din aceasta perioada dateaza si asezarea localitatii. Documentele manastirilor Voronet si Slatina din 1671 mentioneaza de locuitorii din catunele Holda, Haraoaia si Crucea in care se vorbeste despre traiul locuitorilor, comertul cu lemn, pastorit si obligatiile locuitorilor fata de manastiri.
    Date mai amanuntite sunt din secolul al XIX-lea din care reiese o inmultire a numarului de locuitori o data cu intensificarea exploatarii padurilor in aceasta zona si mentionarea localitatii Brosteni si a altor sate si catune. In 1780 se constriueste biserica din Brosteni.
    Din anul 1807 Brostenii intra in stapanirea familiei Bals care o stapaneste pana in 1877. In  aceasata perioada localitatea cunoaste importante progrese economice, in aceasta zona isi fac aparitia negustorii de lemne turci, evrei, italieni, se imultesc fierastraiele pentru lemn, se dezvolta cresterea animalelor.
    In anul 1840 se construieste prima scoala, de logofatul Al. Bals, una dintre primele scoli primare din tara. Odata cu intrarea in vigoare a Regulamentului Organic, in anul 1831, localitatea Brosteni devine comuna. Brostenii se transforma in cea mai importanta localitate intre Piatra Neamt si Vatra Dornei, fiind singura punte de legatura intre cursul inferior al Bistritei si localitatile dornene ramase in regat.
    Din anul 1877 Brostenii intra in stapanirea Casei Regale, fiind proprietatea lui Carol I, care o cumpara de la urmasii lui Al. Bals.
    Epoca moderna a constituit pentru localitatea Brosteni o perioada de mari schimbari si progrese. In primul rand s-au amenajat mijloacele de comunicatie pe valea Bistritei, realizandu-se legatura cu orasele apropiate (Falticeni, Targu Neamt, Piatra Neamt) prin construirea drumurilor peste Stanisoara, prin Malini, spre Falticeni, resedinta de judet peste muntele Petru Voda spre Targu Neamt si pe valea Bistritei spre Piatra Neamt. Se infiinteaza serviciile de posta si telegraf, in 1877, Bostenii fiind singura localitate de pe valea Bistritei pana la Piatra Neamt care beneficia de aceste servicii, ea devenind resedinta de plasa, plasa Muntele din judetul Suceava.
    Locuitorii in aceasta perioada beneficiaza de improprietariri, se construiesc in aceasta perioada trei scoli primare, iau fiinta bibliotecile scolare, bancile populare si cooperativa care au venit in sprijinul cetatenilor. Se construieste spitalul Carmen Sylva, primul de pe valea Bistritei care a avut un rol deosebit in asistenta sanitara. Tot in aceasta perioada s-au construit bisericile din satele Brosteni, Holda si Cotirgasi.
    Toate acestea au schimbat modul de viata al locuitorilor din zona, prin imbunatatirea conditiilor materiale si spirituale.
    Locuitorii comunei si-au adus si ei contributia la cucerirea independentei de stat, a suferit mari distrugeri in timpul primului razboi mondial. Dupa primul razboi mondial, Brostenii intra intr-o noua etapa etapa de evolutie, teritoriul comunei intra in proprietatea princepelui Neculae al Romaniei, pana in anul 1948 cand, dupa desfiintarea monarhiei, proprietatile Casei Regale intra in proprietatea statului.
    In aceasta perioada se introduce in comuna iluminatul electric prin construirea unei uzine electrice care a favorizat punerea in functiune a unor instalatii industriale de prelucarea lemnului.
    La inceputul perioadei comuniste s-a incercat, dar fara succes cooperativizarea zonei prin infiintarea unei gospodarii agricole colective care se va desfiinta in 1964.
    Comuna in perioada 1960-1970, de dezvoltare industriala a tarii cunoaste o dezvoltare de amploare prin intensificarea cercetarilor geologice in zona si darea in exploatare a unor importante zacaminte naturale de minerale utile de la Lesu Ursului, care a atras in zona mai multi muncitori, lucru ce a dus la sporirea populatiei si construirea in centrul de localitate a unui numar mare de locuinte in blocuri (peste 1000 de apartamente). In aceasta perioada in zona a existat o intreprindere forestiera, o sectie de confectii,  o intreprindere de prospectiuni geologice, in 1993 se construieste o noua scoala.
    Dupa evenimentele din 1989 efectele economiei de piata si a restructurari economice la nivel national si-a facut efctele si-n localitatea Brosteni prin faptul ca economia zonei incepe sa decada, in aceast  sens exploatarile minere din zona au ajuns actualmente sa fie inchise ceea ce a dus la o crestere a numarului de someri si la scaderea numarului de locuitori. Numarul personalului angajat a scazut de la peste 7.000 de angajati in perioada anilor 1990 la 600-700 ora actuala.
    Totusi in aceasta perioada s-a construit o scoala moderna cu sali de clasa, un pod peste Bistrita la Haleasa, s-a reusit modernizarea D.C. Cotirgasi prin programul SAPARD.
    Observam un declin economic in perioada de dupa 1990 dar se incearca la nivel local prin atragerea de investitori si prin intermediul finantarilor europene la o ascensiune in timp a economiei zonei si implicit o imbunatatire a conditiilor sociale de trai a locuitorilor localitatii Brosteni.

    Resurse primare si secundare
    Resurse de apa
    Principalele resurse de apa ale localitati sunt specifice regimurilor de munte cu bazine hidrografice mari cu panta abrupta si cu debite mari pe toata perioada anului. Principalele resurse de apa ale zonei este reprezentata de raul Bistrita care are ca afluienti principali din zona paraele:
  • Neagra,
  • Holdita,
  • Cotirgasi,
  • Barnar,
  • Pietroasa,
  • Capra etc.
    In zona localitatii se gasesc si unele izvoare de apa minerala (borviz) ce nu sunt exploatate.

    Resursele de sol si minerale
    Solul este format din 8 tipuri generale de sol in care predomina solul brun acid montan si solul brun galbui. Subsolul zonei adaposteste de veacuri substante minerale utile:
  • minereu complex si zacaminte metamorfozate in filoane sideritice cu blenda si galena,
  • baritina,
  • uraniu si piatra de constructie,
  • respectiv calcar.
    Resurse cu valoare peisagistica
    Vegetatia este specifica zonei de munte care se suprapune etajului coniferelor si zonei alpine in muntii din jur unde predomina pajistile alpine impiestritate cu:
  • tufe de merisor,
  • afin,
  • bujorul de munte.
    Padurea ocupa cea mai mare parte a teritoriului zonei iar fauna acesteia si a apelor constituie o atractie deosebita pentru turisti, vanatori si pescari din tara si din strainatate prin existenta valoroasa a exemplarelor valoroase de:
  • cerbi,
  • capriori,
  • ursi,
  • mistreti,
  • cocosi de munte.
    iar in apele repezi:
  • pastravi,
  • lipani,
  • lostrita.
    Calitatea factorilor de mediu
  • calitatea aerului - caracterul de munte al  localitatii cu majoritatea suprafetei teritoriului impadurita cu paduri de rasinoase care genereaza o cantitate importanta de ozon ceea ce ii confera un avantaj in plus pentru atractivitate pentru turisti.
  • surse de poluare - nu sunt indentificate surse majore de poluare s-ar pune poate problema cosurilor de fum ale locuintelor din zona sau a altor surse care uneori nu exista.
    Pe raza localitatii  este estimat un numar de 50 agenti economici cu activitate in prelucrarea primara a lemnului, volumul anual de deseuri generat fiind estimat la 1.500 mc. Pana nu demult depozitarea se realiza prin depozitare directa, fenomen regasit in special pe malurile cursurilor de apa. Depozitarea necontrolata conducea la poluarea apelor de suprafata insa aceasta problema a inceput sa fie ameliorata o data cu deschiderea in orasul Vatra Dornei a unei centrale termice pe rumegus iar agentii din zona localitatii au posibilitatea de a transporta deseurile la aceasta centarala.
  • calitatea apei - corespunde in mare masura standardelor, astfel exista o statie de epurare a apelor menajere la Lungeni, dar privind obiectivele de dezvoltare se impune reabilitarea sistemului retelei de alimentare cu apa si a retelei de canalizare care este veche de peste 30 de ani.
    Capitalul antropic
    Economia
    Ocupa un rol important pentru dezvoltarea durabila si starea conditiilor de viata a locuitorilor din zona. Daca pana acum cativa ani economia zonei a fost pe o cale ascendenta, se poate spune ca la ora actuala se confrunta cu mari probleme datorita faptului ca principala activitate din zona reprezentata de expoatarile miniere din zona si-au redus activitate sau si-au inchis activitatea.
    Cu toate acestea economia este reprezentata in continuare de agentii economici privati care desfasoara activitati in diferite domenii dintre care cele mai importante ar fi:
exploatarea si prelucarea lemnului,
  • cresterea animalelor,
  • transport,
  • comert,
  • turism etc.
    Reteaua comerciala si de prestari servicii a orasului s-a dezvoltat cu respectarea principiilor generale privind desfasurarea activitatii comerciale - principiile liberei concurente, protectiei sanatatii, securitatii si intereselor economice ale consumatorilor. Deschiderea magazinelor a contribuit la modernizarea si dezvoltarea formelor de distributie si promovare a diverselor tipuri de retele de distributie si forme de vanzare.
    S-a imbunatatit mult in ultimii ani accesul clientilor la piata de produse si servicii, prin cresterea numerica a spatiilor de comert si prestari servicii, adaptarea acestora la cerintele pietii, atat ca oferta de produse si servicii, cat si ca repartizare in teritoriu. Dezvoltarea retelei de distributie a produselor si serviciilor de piata s-a facut in mod liber, singurele limitari fiind legate doar de amplasarea spatiilor comerciale si de prestari servicii corespunzator legislatiei sanitare, de mediu si din domeniul urbanismului.

    Industria 
    Industria orasului Brosteni a cunoscut o perioada de ascensiune pana in anii 1997-1998 care era reprezentata in general de industria miniera, prelucarea lemnului, industrie textila. Dar datorita efectelor restructurarii si efectele politicii economice de piata s-a ajuns  ca industria miniera sa fie inchisa rezultand un numar mare de persoane disponibilizate.     La ora actuala putem vorbi doar de industria exploatarii si prelucrarii lemnului la acest nivel exista peste 50 de agenti economici, exista un numar de 6 brutarii, 1 fabrica de prelucrarea carnii.

    Servicii.
    Serviciile ocupa un loc bine determinat in economia zonei astfel intalnim peste 50 de agenti economici ce se ocupa cu comertul diversificat de  produse.

    Serviciile financiar bancare sunt reprezentate de urmatoarele institutii:
  • Casa de Economii si Consemnatiuni (C.E.C.),
  • Banca Romana de Dezvoltare (B.R.D.)
  • Cooperativa de Credit si Consum.
    Serviciile de posta sun asigurate prin 3 unitati ale Postei Romane la nivelul localitatii.
    Telecomunicatiile: telefonia fixa prin Romtelecom, telefonie mobila:
  • Orange,
  • Connex,
  • Zapp.
    Sistemul sanitar.
    Reteaua unitatilor sanitare publice
    Organizarea si asigurarea serviciilor de sanatate pentru populatie in anul este realizata prin unitatea medico-sociala "Carmen Sylva", care functioneaza inca din anul 1892 si in present se in subordinea Consiliului Local Brosteni din anul 2002 cat si a D.S.P Suceava, Casei de Asigurari si Directiei de Munca si Solidaritate Sociala. Dispune de un numar de salariati din care 6 medici si 16 asistenti care asigura ingrijirea si tratarea persoanelor varstnice lipsite de posibilitati materiale si internarii pentru restul populatiei orasului.
    Mai exista:
  • un dispensar uman,
  • cinci cabinete medicale particulare,
  • 3 cabinete de stomatologie,
  • 3 farmacii 
  • un cabinet sanitar-veterinar.
    Starea de sanaatate a populatiei este in general buna insa mai sunt probleme cu persoanele care au lucrat in domeniul minier care sufera de unele boli asa zise profesionale.
    Dar pentru efectuarea unui serviciu medical in conditii de calitate s-a trecut din partea autoritatilor locale la atragerea de fonduri pentru reabilitarea Spitalului medico - social Carmen Sylva prin un program initiat de Directia de Munca si Solidaritate Sociala - a judetului Suceava.

    Indicatori de dezvoltare durabila    
    La un medic revin 1.138 locuitori, la un stomatolog 2.276 de locuitori, iar la un cadru sanitar mediu 426 locuitori. La 228 de locuitori revine in medie 1 pat de spital.

    Mass-media
    Presa scrisa este deja la inceput de drum, fiind reprezenteta de ziarul local Curierul de Brosteni.  
Presa audio si video este reprezentata de:
  • firma Electron-M.Bit care este distribuitorul posturilor de televiziune prin cablu.
    Combaterea criminalitatii, asigurarea linistii publice:
    In Brosteni, cele mai multe infractiuni cu violenta se petrec in mediul familial, pe fondul consumului de alcool, numarul acestora fiind in crestere fata de anul trecut. Totusi, numarul de infractiuni cu violenta in care sunt implicati minori a scazut semnificativ. In scoli se organizeaza periodic intalniri cu caracter educativ-preventiv, la care participa elevi, cadre didactice, politisti.
    In anul 2005 s-au inregistrat 30 de infractiuni in mediul intrafamilial (1 caz omor, 1 tentative de omor, 13 vatamari corporale). In primele 5 luni ale anului 2006 s-a observat o crestere a acestui tip de infractiuni.

    Protectie civila, stingerea incendiilor:
    Pentru prevenirea si stingerea incendiilor pe teritoriul, institutia abilitata este Serviciul Voluntar pentru Situatii de Urgenta Brosteni .In primele 11 luni ale anului 2005 au avut loc un numar de  8 interventii majore, din care 8 incendii, 3 actiuni de protectie civila.
    In cadrul Primariei Brosteni exista un serviciu special de protectie civila, care functioneaza in regim permanent in     situatiile speciale (riscuri majore, calamitati, etc).


Copyright Author - MindMagnet Software Romania - developed for KYO INC