Romana


PRIMARIA ORASULUI BROSTENI, JUD. SUCEAVA




PREZENTARE LOCALA

    Cadrul natural.
    Date geografice
   

sex in public

Sex in public cu escorte.L-ati incercat? : DMie unu nu imi place atat de mult. Ma inhiba si imi moare repede sa nu mi se scoala deloc dar parca ar mai merita incercat de cateva ori ok. Ok. Dar unde. Cine ofera asa ceva?stii filmuletele facute de cehul ala care cica merge aiurea pe strazi/restaurante agatza femei si le da bani ca sa le futa pe unde apuca. Boschetzi. Toaleta restaurantului. Etc?publicinvasion. Asta e numele sub care apar filmultele pe nethttp: //www. Xvideos. Com/video310656/veronika_public_invasionsi mai gasesti si altele. Dar eu nu cred ca sunt reale. Adica ca fetele alea chiar se lasa agatzate asa pentru banii. Nush ce sa zic. Pe de alta parte fetele din filmele lui nu le vezi si in alte filme porno. Adica nu sunt actrite. Cel putin nu unele foarte cunoscute. Ce parere aveti? Ok. Ok. Dar unde. Cine ofera asa ceva?stii filmuletele facute de cehul ala care cica merge aiurea pe strazi/restaurante agatza femei si le da bani ca sa le futa pe unde apuca. Boschetzi. Toaleta restaurantului. Etc?publicinvasion. Asta e numele sub care apar filmultele pe nethttp: //www. Xvideos. Com/video310656/veronika_public_invasionsi mai gasesti si altele. Dar eu nu cred ca sunt reale. Adica ca fetele alea chiar se lasa agatzate asa pentru banii. Nush ce sa zic. Pe de alta parte fetele din filmele lui nu le vezi si in alte filme porno. Adica nu sunt actrite. Cel putin nu unele foarte cunoscute. Ce parere aveti?Actiunea de pe publicinvasion este regizata 100% iar actritele sunt alese dinainte. La fel ca si la www. Bangbus. Com si aici ni se da impresia ca sunt alese femeile aleator de pe strada dar nu sunt Acele modele tebuie sa-si dea acordul sa apara in productia adult si trebuie sa respecte legea pornografiei din US si anume compliance statment 2257 USC in care producatorul face dovada ca modelele cu care colaboreaza sunt modele majore : buletin/pasaport scanat, poza la figura, poza cu actul in dreptul fetzei+ contractul semnat. In orice caz actiunea de la publicinvasion mi se pare ok, e un site mare si vechi cu renume. E ok. Si dupa cum spunea si intr-un alt thread. Ceva cu filme porno. Mie imi plac in general cele care au o poveste in spate. Nu care incep cu ea in genunchi. Si din punctul asta de vedere public invasion e ok. Mai ales ca filmat POV. Ete ceva si mai Kinkyyy o leaca. Eu unul nu l-as incerca deloc. Fie el si platit, sexul e o chestie foarte intima, iar gandul ca as putea fi privit de niste ochi iscoditori ma inhiba la maxim. Ei bine eu l-am incercat. Daca se poate numi sex in public era cand eram si eu bididiu. Pe la 14-15 ani undeva pe mihai bravu cu o dameza la vreo 18-20 ani printre primele mele escorte. Dupa o bere doua am fost dus dus de fratele meu mai mare cu inca un prieten, actiunea sa petrecut printre niste ruine pe stanga imediat cum cobori dinspre prosper. Tin foarte bine minte si nu cred ca voi uita. Eram destul de indraznet. Am ales-o de duduie si am plecat. Seara bine fiind am pus-o pe fata in genunchi si a prestat un oral nu prea grozav ca tin minte ca ma tinut ceva si nu eram versat. Unde am si terminat. Fata miniona bunuta. Cred ca jucatoare de culoare, si pe urma. Pus caciulita si pe la spate.)) ma apuca rasul. Al doilea numar stiu ca se ruga de mine sa termin dar per total si la varsta aceea sa meritat ! ! repet nu stiu daca sa-l numesc sex in public cu toate ca vedeam la cativa metri trecatori. Destul de rari ca era ora tarzie din zi. Undeva pe la 23: 00-24: 00 si vara. Ca altfel mai greu.)) ! fire incinse Sex in public da am facut.o singura data. Pe la 18 ani cu iubitul de atunci. Intr-un restaurant, era intrarea, apoi inca un hol mic si baia. Ei. Noi ne am tras-o pe canapeaua aia de nuiele din holul mic tin minte si acu. El cateva limbi si pe urma capritza a fost foarte. " intens" dar nu cred ca a durat mai mult de 5-6 minute toata treaba din fericire pentru noi nu a trecut nimeni pe acolo, desi restaurantul era destul de plin. Nu stiu ce reactie as fi avut )) Asta se pune? Salutare Sexul in public cu escorte poate fi practicat cam prin tot Bucurestiul. In Baneasa in parcarea subterana de la Mall sau linga drumul de acces catre Hotelul de visa-vis de Carrefour, linga Casa Alba. Acum citiva ani am fost pe la Arcul de Triumf chiar in spatele clubului de pe partea dreapta cum mergi spre Piata Victoriei. Singura problema este ca trebuie sa fi atent la baietii de la firmele de paza care uneori devin foarte zelosi desii nu e cazul si te intreaba de sanatate. Stiu ca o zona foarte buna era Parcul Cismigiu iar pentru cei ce stiu era un intrand separat foarte frumos cum intrai la ultima intrare de pe Schitu Magureanu. Atentie insa ca locul e plin de pustani care de asta vin acolo. Parcarea de la Unirii, parcarea subterana de la Universitate, anumite alei din Padurea Baneasa si din cartierul Floreasca, sex oral in mers cu masina prin zona de nord a orasului si vreau sa mai incerc cu prietena mea fantezia suprema: toaleta mallului Baneasa )) Salutare!   da. Sexul in public. Este o chestie foarte interesanta si incitanta, cel putin pentru mine. Am avut parte de asa ceva de mai multe ori. Si in mai multe locuri, de cele mai multe ori am fost cu frumoasa mea prietena care din fericire e deschisa pt asa ceva: D,   Iata cateva locuri publice (in Cluj)unde am facut sex:   Toaleta Iulius Mall.   Toaleta Polus(toaleta pt handicapati   ca acolo este mult loc si nu te deranjeaza nimeni.)   Cinematograful din Iulius mall(daca vrei sa nu fie nimeni inafa de voi trebuie sa mergi in timpul saptamani, la ore nu prea tarzii la un film care ruleaza cel putin de o saptamana-doua)   In spatele la OperA Romana din cj.   In faget (acolo cel putin de 2-3 ori pe an.)   Pe o strada in Budapesta   Mi-a facut oral in timp ce am condus, de mai multe ori     Acum nu imi vine nimic altceva in minte.   O zi faina sa aveti! E o chestie care tine de gusturi. Pe mine nu ma incanta deloc. Nu as face sex in public nici daca as fi platit. Ei ei  Bazdkiii de aia o trebuit sa ma pis la tulpina unui ficus in mall ca tineai tu ocupata toaleta Nu ştiu dacă chiar intră în categoria "sex-în-public", dar mi-ar face o deosebită plăcere să savurez o domniţă într-un asemenea loc:   Si eu am practicat acest sport.   Era undeva prin tinerete (cu prima iubire ~ cam prin 2000) in fata la actualul cazino din cluj (inainte erau doar niste ruine cu copaci in fata). Venisem de la "festivalul berii" si ne-am oprit putin pe banca si la una mica intre copaci. Super a fost. Alta data cu alta fata (de data asta dragostea vietii mele. My ex ) prin padurea Faget, in timp ce stateam la plaja, cu oameni in jur, pozitia fiind pe la spate, amandoi stand intr-o parte. De mai multe ori in masina cu diverse "iubite" (eu sunt genul cu relatii lungi si in paralel diverse mai mici).   Numai bine. Sex in public. Hmmm interesant topic. Am si eu cateva experiente de genul asta : 1. Pe banca din fata unei discoteci de tara. Mai era si un bec stradal pe stalpul de langa noi. Toate bune si frumoase girl on top. Pana ce a venit frate`meo si varu`meo si incercau sa ma convinga sa mergem acasa. Se intampla acum vreo 10-12 ani. La debuturile mele ca sa zic asa. 2. In masina, pe masina, pe langa masina, in padure. Cu o sumedenie de escorte si nu numai. Se intamplau. Pe langa Craiova, la Drobeta (recenzat), la Caracal (recenzat), la Valcea, la Pitesti. Etc. Etc. Unele din aceste experienta n-au fost fara palpitatii. Cel putin la Drobeta eu o pusesem pe traseista capra pe masina. Si unul a trecut pe langa noi. Se ducea omul acasa. Intr-un sat pe acolo. 3. In lift. Oral si pe la spate. 4. La strand. Cu o colega de liceu. Ne-am dus in gasca la strand. Eu in tandreturi cu una din colege prin apa, am pus-o cu spatele la zid in apa, tipa s-a incolacit pe mine. Si dai. Dar cu grija ca pe bordura strandului erau colegi si colege. Care intr-un final s-au prins cam ce faceam noi acolo. 5. In toaleta unui internet caffe. Cand existau pe vremuri. I s-a pus pata la una dintre fetele care frecventau caffe-ul pe mine  si n-am scapat intr-o noapte cand nu prea erau clienti. 6. La revelionul anului 2000. Cine imi poate spune ca n`a futut in noaptea aia?  Eu am facut-o, intr-un apartament cu 2 camere cu alti 20 si ceva de alti participanti la chef. Mai era putin si totul se tranforma intr-o orgie. OMG. Cred ca ar mai fi multe de povestit. Dar ma rezum la atat. Ei ei  Bazdkiii de aia o trebuit sa ma pis la tulpina unui ficus in mall ca tineai tu ocupata toaleta   Tare de tot raspunsul tau Boieru! Cea mai buna replica care am citit-o in ultima vreme pe nimfomane. Com. Am patit si eu  ca toate custile (a se citi toalete) din Mall erau zavorate. Acum chiar ma gandesc la modul serios la observatia ta si imi vine sa zic ca e plin de Bazdkiii-i prin Cluj. O data am facut-o cu o tipa noaptea, pe un camp langa o unitate militara, nu era lume dar din 10 in 15 min ieseau masini din unitatea militara, era palpitant stiind ca poti incasa un glont in cap            Hai ca daca a inceput fratiorul Taliban sa zic si eu. Mamaia si Costinesti pe plaja. Noaptea in tren cu compartimente. Am inchis usa la compartiment si dai la treaba. Nashu a intrat cand eram la oral. Noroc ca am apucat sa ii pun o jeaca pe cap. Ala si el baiat bun, nu a comentat nimic si s-a retras repejor. Asezarea orasului Brosteni.

    Orasul Brosteni se afla amplasat in partea de sud-est a bazinului Dornelor pe cursul mijlociu al raului Bistrita, fiind imprejumuit de muntii Bistritei si muntii Stanisoara avand urmatoarele coordonate geografice 47 14’ 20" latitudine nordica si 23 21’10" latitudine estica.
    Localiatatea se invecineaza la nord cu comunele Crucea si Ostra din judetul Suceava, la sud comuna Bilbor din judetul Harghita, la est comuna Borca din judetul Neamt iar la vest comuna Panaci din judetul Suceava.
Suprafata localitatii este de 42.430 hectare din care peste 35.000 de hectare este acoperita cu paduri si terenuri cu vegetatie forestiera.
    Orasul are un numar de 6.830 de locuitori care locuiesc in cadrul orasului si in satele componente ale acestuia:
  • Cotargasi,
  • Holda,
  • Holdita,
  • Frasin,
  • Pietroasa,
  • Darmoxa.
    Configuratia generala a reliefului din zona orasului este muntos-inalta. Ambianta zonei prezinta doua caractere geomorfice distincte: creste care sunt in general bine pronuntate si vai foarte accidentate in special spre obarsiile paraielor iar in partea inferioara vaile principale sunt in general bine pronuntate si vai foarte accidentate in special in obarsiile paraelor iar in partea inferioara vaile principale sunt mai largi.
    Altitudinea variaza intre 650 m in Brosteni si 1.700 m limita superioara impadurita iar altitudinea cea mai frecvent intalnita este de 900m.
    Zona in care se afla localitatea Brosteni este in apropierea muntilor:
  • Calimani,
  • Rarau,
  • Budacu,
  • Vf. Puzdra,
  • Vf. Goia.
    Reteaua hidrogarfica a zonei este specifica regiunilor muntoase. Pe raul Bistrita si pe afluientii sai cuprinde  bazine hidrografice mai mari cu panta abrupta si un procent de despadurire mai avansat sunt caracteristice viiturile sau puhoaiele. 
    Orasul Brospteni este strabatut de la un capat la altul de raul Bistrita de-a lungul careia se afla asezarile localnicilor si in care se varsa afluentii din zona localitatii cum ar fi paraele: 
  • Neagra,
  • Puzdra,
  • Holdita,
  • Cotargasi,
  • Pietroasa,
  • Barnar etc.
    Geologia zonei cuprinde fasia cea mai vestica a Carpatilor Orientali si anume zona cristalina si zona flisului.
Fundamentul zonei cristaline este format din roci metamorfice, peste care sunt dispuse cateva straturi de roci sedimentare dispuse in mezozoic, in triasic si cretacic formand resturile unui geosinclinal ce se intinde pe toata ramura vestica a Carpatilor Occidentali. Cristalinul este alcatuit din doua serii de roci distincte: roci mai intens metamorfozate si roci mai slab metamorfozate.

    Climatul zonei este continental, cu diferente pronuntate si specifice zonei de munte, cu ierni lungi si geroase, cu primaveri lungi si ploioase, veri scurte si calde. Temperatura medie anuala este de 5 grade Celsius, cele doua extreme fiind de - 6 grade Celsius (media lunii ianuarie) si + 16 grade Celsius (media lunii iulie). Perioada calda, cu temperaturi medii intre 10 grade si 20 grade Celsius este de 140 de zile.
    Nu se semnaleaza ingheturi timpurii sau geruri tarzii, desi anotimpul friguros este destul de lung.
    Precipitatiile atmosferice, urmeaza o curba ascendenta din bazinul inferior spre cel superior al vai Bistritei si din vai spre culmile montane.
    Precipitatiile ambundente in aceasta regiune se datoresc muntilor inalti iar mediile anuale in zona Brosteni sunt de 800 mm din care in perioada de vegetatie (mai-septembrie) cad 400mm iar in restul anului in cea mai mare parte iarna sub forma de zapada sau ploaie.
    Vanturile cele mai frecvente sunt cele din nord-est si sud-est reprezentate de austrul si crivatul.
    Crivatul bate atat iarna cat si vara, iar austrul de regula primavara. Directia vailor principale fiind orientate vest-est, vanturile respective scurgandu-se pe aceste vai, capata uneori caracter de ciclu.

    Solul este format din 8 tipuri generale de sol in care predomina solul brun acid montan si solul brun galbui. Solul zonei adaposteste de veacuri substante minerale utile: minereuri complexe si zacaminte metamorfozate in filoane sideretice cu blenda si galena, baritina, uraniu si piatra de constructie respectiv calcar.

    Vegetatia se suprapune etajului coniferelor si zonei alpine din muntii din jur unde predomina pajistile impiestritate cu tufe de merisor, afin si bujor de munte.
    Padurea ocupa caea mai mare parte a teritoriului localitatii Brosteni detinand locul intai in privinta fondului forestier din judetul Suceava ocupand 12% din suprafata impadurita a judetului. Astfel pe raza localitatii isi desfasoara activitatea Ocoalele Silvice:
  • Brosteni,
  • Borca,
  • Crucea.
    Fauna padurilor sia apelor din zona localitatii constituie un punc de atractie deosebita pentru turisti, vanatorii si pescarii din tara si strainatate prin existenta abundenta a exemplarelor valoroase de:
  • cerbi,
  • capriori,
  • ursi,
  • mistreti,
  • cocosi de munte etc.
    iar, in apele repezi:
  • pastravi,
  • lipani,
  • lostrita etc.
    Natura locului a fost prielnica in toate componentele ei, de la relief, clima, la ape, formatii vegetale si sol a constituit un cadru de statornica asezare a populatiei pe teritoriul localitatii Brosteni.

    Caile de comunicatii - acestea reprezinta inca din cele mai vechi timpuri unul din cele mai importante obiective realizate in scopul dezvoltarii societatii.
    La nivelul orasului Brosteni intalnim ca principala cale de acces rutiera D.N. 17B care traverseaza localitatea si face legatura cu orasele:
  • Vatra Dornei ce se afla la 52 km,
  • Piatra-Neamt,
  • Bicaz,
  • Tg. Neamt.
    Insa legatura cea mai apropiata cu resedinta de judet municipiul Suceava ce se afla la 100 km se face pe valea paraului Puzdra, peste varful Puzdra, pe D.J. 177A care asigura accesul si spre alte localitati importante ale judetului cum ar fi orasele Gura-Humorului, Frasin si Campulung Moldovenesc.
    O alta cale de acces care ofera o priveliste deosebita a calatorului o repreznta D.J.174 care strabate valea paraului Neagra si asigura legatura cu satul Darmoxa ce se afla la 21 de km de orasul Brosteni cat si cu comuna Panaci pe valea paraului Negrisoara pana la Vatra Dornei.
    Localiatea mai dispune si de drumurile comunale D.C.77 Cotargasi care recent a fost modernizat prin programul S.A.P.A.R.D. finantat de Uniunea Europena si D.C. 78 Frasin.

    Repere istorice
    Atestare documentara si dezvoltarea orasului
    Vechimea localitatii nu este certa ea se pierde in negura vremii, cei mai vechi locuitori se pare ca au fost dacii liberi care au putut scapa de dominatia romana.
    Cea mai veche mentiune documentara ce se refera direct la zona Brostenilor este documentul dat de Moise Movila  din Harlau la 26 octombrie 1630, reprodus si de N. Iorga. Acest document reproducea "Uricul cel vechiu" dat de Stefan cel Mare in 1488, prin care face o danie ce inzestreaza manastirea Voronet cu o mosie - braniste - in care intra si partea din valea Bistritei ce formeaza astazi localitatile Brosteni si Crucea. O parte din toponimele mentionate in document se pastreaza si astazi.
    Teritoriul localitatii a facut parte din branistea manastirii Voronet din 1488 pana in anul 1807. Din aceasta perioada dateaza si asezarea localitatii. Documentele manastirilor Voronet si Slatina din 1671 mentioneaza de locuitorii din catunele Holda, Haraoaia si Crucea in care se vorbeste despre traiul locuitorilor, comertul cu lemn, pastorit si obligatiile locuitorilor fata de manastiri.
    Date mai amanuntite sunt din secolul al XIX-lea din care reiese o inmultire a numarului de locuitori o data cu intensificarea exploatarii padurilor in aceasta zona si mentionarea localitatii Brosteni si a altor sate si catune. In 1780 se constriueste biserica din Brosteni.
    Din anul 1807 Brostenii intra in stapanirea familiei Bals care o stapaneste pana in 1877. In  aceasata perioada localitatea cunoaste importante progrese economice, in aceasta zona isi fac aparitia negustorii de lemne turci, evrei, italieni, se imultesc fierastraiele pentru lemn, se dezvolta cresterea animalelor.
    In anul 1840 se construieste prima scoala, de logofatul Al. Bals, una dintre primele scoli primare din tara. Odata cu intrarea in vigoare a Regulamentului Organic, in anul 1831, localitatea Brosteni devine comuna. Brostenii se transforma in cea mai importanta localitate intre Piatra Neamt si Vatra Dornei, fiind singura punte de legatura intre cursul inferior al Bistritei si localitatile dornene ramase in regat.
    Din anul 1877 Brostenii intra in stapanirea Casei Regale, fiind proprietatea lui Carol I, care o cumpara de la urmasii lui Al. Bals.
    Epoca moderna a constituit pentru localitatea Brosteni o perioada de mari schimbari si progrese. In primul rand s-au amenajat mijloacele de comunicatie pe valea Bistritei, realizandu-se legatura cu orasele apropiate (Falticeni, Targu Neamt, Piatra Neamt) prin construirea drumurilor peste Stanisoara, prin Malini, spre Falticeni, resedinta de judet peste muntele Petru Voda spre Targu Neamt si pe valea Bistritei spre Piatra Neamt. Se infiinteaza serviciile de posta si telegraf, in 1877, Bostenii fiind singura localitate de pe valea Bistritei pana la Piatra Neamt care beneficia de aceste servicii, ea devenind resedinta de plasa, plasa Muntele din judetul Suceava.
    Locuitorii in aceasta perioada beneficiaza de improprietariri, se construiesc in aceasta perioada trei scoli primare, iau fiinta bibliotecile scolare, bancile populare si cooperativa care au venit in sprijinul cetatenilor. Se construieste spitalul Carmen Sylva, primul de pe valea Bistritei care a avut un rol deosebit in asistenta sanitara. Tot in aceasta perioada s-au construit bisericile din satele Brosteni, Holda si Cotirgasi.
    Toate acestea au schimbat modul de viata al locuitorilor din zona, prin imbunatatirea conditiilor materiale si spirituale.
    Locuitorii comunei si-au adus si ei contributia la cucerirea independentei de stat, a suferit mari distrugeri in timpul primului razboi mondial. Dupa primul razboi mondial, Brostenii intra intr-o noua etapa etapa de evolutie, teritoriul comunei intra in proprietatea princepelui Neculae al Romaniei, pana in anul 1948 cand, dupa desfiintarea monarhiei, proprietatile Casei Regale intra in proprietatea statului.
    In aceasta perioada se introduce in comuna iluminatul electric prin construirea unei uzine electrice care a favorizat punerea in functiune a unor instalatii industriale de prelucarea lemnului.
    La inceputul perioadei comuniste s-a incercat, dar fara succes cooperativizarea zonei prin infiintarea unei gospodarii agricole colective care se va desfiinta in 1964.
    Comuna in perioada 1960-1970, de dezvoltare industriala a tarii cunoaste o dezvoltare de amploare prin intensificarea cercetarilor geologice in zona si darea in exploatare a unor importante zacaminte naturale de minerale utile de la Lesu Ursului, care a atras in zona mai multi muncitori, lucru ce a dus la sporirea populatiei si construirea in centrul de localitate a unui numar mare de locuinte in blocuri (peste 1000 de apartamente). In aceasta perioada in zona a existat o intreprindere forestiera, o sectie de confectii,  o intreprindere de prospectiuni geologice, in 1993 se construieste o noua scoala.
    Dupa evenimentele din 1989 efectele economiei de piata si a restructurari economice la nivel national si-a facut efctele si-n localitatea Brosteni prin faptul ca economia zonei incepe sa decada, in aceast  sens exploatarile minere din zona au ajuns actualmente sa fie inchise ceea ce a dus la o crestere a numarului de someri si la scaderea numarului de locuitori. Numarul personalului angajat a scazut de la peste 7.000 de angajati in perioada anilor 1990 la 600-700 ora actuala.
    Totusi in aceasta perioada s-a construit o scoala moderna cu sali de clasa, un pod peste Bistrita la Haleasa, s-a reusit modernizarea D.C. Cotirgasi prin programul SAPARD.
    Observam un declin economic in perioada de dupa 1990 dar se incearca la nivel local prin atragerea de investitori si prin intermediul finantarilor europene la o ascensiune in timp a economiei zonei si implicit o imbunatatire a conditiilor sociale de trai a locuitorilor localitatii Brosteni.

    Resurse primare si secundare
    Resurse de apa
    Principalele resurse de apa ale localitati sunt specifice regimurilor de munte cu bazine hidrografice mari cu panta abrupta si cu debite mari pe toata perioada anului. Principalele resurse de apa ale zonei este reprezentata de raul Bistrita care are ca afluienti principali din zona paraele:
  • Neagra,
  • Holdita,
  • Cotirgasi,
  • Barnar,
  • Pietroasa,
  • Capra etc.
    In zona localitatii se gasesc si unele izvoare de apa minerala (borviz) ce nu sunt exploatate.

    Resursele de sol si minerale
    Solul este format din 8 tipuri generale de sol in care predomina solul brun acid montan si solul brun galbui. Subsolul zonei adaposteste de veacuri substante minerale utile:
  • minereu complex si zacaminte metamorfozate in filoane sideritice cu blenda si galena,
  • baritina,
  • uraniu si piatra de constructie,
  • respectiv calcar.
    Resurse cu valoare peisagistica
    Vegetatia este specifica zonei de munte care se suprapune etajului coniferelor si zonei alpine in muntii din jur unde predomina pajistile alpine impiestritate cu:
  • tufe de merisor,
  • afin,
  • bujorul de munte.
    Padurea ocupa cea mai mare parte a teritoriului zonei iar fauna acesteia si a apelor constituie o atractie deosebita pentru turisti, vanatori si pescari din tara si din strainatate prin existenta valoroasa a exemplarelor valoroase de:
  • cerbi,
  • capriori,
  • ursi,
  • mistreti,
  • cocosi de munte.
    iar in apele repezi:
  • pastravi,
  • lipani,
  • lostrita.
    Calitatea factorilor de mediu
  • calitatea aerului - caracterul de munte al  localitatii cu majoritatea suprafetei teritoriului impadurita cu paduri de rasinoase care genereaza o cantitate importanta de ozon ceea ce ii confera un avantaj in plus pentru atractivitate pentru turisti.
  • surse de poluare - nu sunt indentificate surse majore de poluare s-ar pune poate problema cosurilor de fum ale locuintelor din zona sau a altor surse care uneori nu exista.
    Pe raza localitatii  este estimat un numar de 50 agenti economici cu activitate in prelucrarea primara a lemnului, volumul anual de deseuri generat fiind estimat la 1.500 mc. Pana nu demult depozitarea se realiza prin depozitare directa, fenomen regasit in special pe malurile cursurilor de apa. Depozitarea necontrolata conducea la poluarea apelor de suprafata insa aceasta problema a inceput sa fie ameliorata o data cu deschiderea in orasul Vatra Dornei a unei centrale termice pe rumegus iar agentii din zona localitatii au posibilitatea de a transporta deseurile la aceasta centarala.
  • calitatea apei - corespunde in mare masura standardelor, astfel exista o statie de epurare a apelor menajere la Lungeni, dar privind obiectivele de dezvoltare se impune reabilitarea sistemului retelei de alimentare cu apa si a retelei de canalizare care este veche de peste 30 de ani.
    Capitalul antropic
    Economia
    Ocupa un rol important pentru dezvoltarea durabila si starea conditiilor de viata a locuitorilor din zona. Daca pana acum cativa ani economia zonei a fost pe o cale ascendenta, se poate spune ca la ora actuala se confrunta cu mari probleme datorita faptului ca principala activitate din zona reprezentata de expoatarile miniere din zona si-au redus activitate sau si-au inchis activitatea.
    Cu toate acestea economia este reprezentata in continuare de agentii economici privati care desfasoara activitati in diferite domenii dintre care cele mai importante ar fi:
exploatarea si prelucarea lemnului,
  • cresterea animalelor,
  • transport,
  • comert,
  • turism etc.
    Reteaua comerciala si de prestari servicii a orasului s-a dezvoltat cu respectarea principiilor generale privind desfasurarea activitatii comerciale - principiile liberei concurente, protectiei sanatatii, securitatii si intereselor economice ale consumatorilor. Deschiderea magazinelor a contribuit la modernizarea si dezvoltarea formelor de distributie si promovare a diverselor tipuri de retele de distributie si forme de vanzare.
    S-a imbunatatit mult in ultimii ani accesul clientilor la piata de produse si servicii, prin cresterea numerica a spatiilor de comert si prestari servicii, adaptarea acestora la cerintele pietii, atat ca oferta de produse si servicii, cat si ca repartizare in teritoriu. Dezvoltarea retelei de distributie a produselor si serviciilor de piata s-a facut in mod liber, singurele limitari fiind legate doar de amplasarea spatiilor comerciale si de prestari servicii corespunzator legislatiei sanitare, de mediu si din domeniul urbanismului.

    Industria 
    Industria orasului Brosteni a cunoscut o perioada de ascensiune pana in anii 1997-1998 care era reprezentata in general de industria miniera, prelucarea lemnului, industrie textila. Dar datorita efectelor restructurarii si efectele politicii economice de piata s-a ajuns  ca industria miniera sa fie inchisa rezultand un numar mare de persoane disponibilizate.     La ora actuala putem vorbi doar de industria exploatarii si prelucrarii lemnului la acest nivel exista peste 50 de agenti economici, exista un numar de 6 brutarii, 1 fabrica de prelucrarea carnii.

    Servicii.
    Serviciile ocupa un loc bine determinat in economia zonei astfel intalnim peste 50 de agenti economici ce se ocupa cu comertul diversificat de  produse.

    Serviciile financiar bancare sunt reprezentate de urmatoarele institutii:
  • Casa de Economii si Consemnatiuni (C.E.C.),
  • Banca Romana de Dezvoltare (B.R.D.)
  • Cooperativa de Credit si Consum.
    Serviciile de posta sun asigurate prin 3 unitati ale Postei Romane la nivelul localitatii.
    Telecomunicatiile: telefonia fixa prin Romtelecom, telefonie mobila:
  • Orange,
  • Connex,
  • Zapp.
    Sistemul sanitar.
    Reteaua unitatilor sanitare publice
    Organizarea si asigurarea serviciilor de sanatate pentru populatie in anul este realizata prin unitatea medico-sociala "Carmen Sylva", care functioneaza inca din anul 1892 si in present se in subordinea Consiliului Local Brosteni din anul 2002 cat si a D.S.P Suceava, Casei de Asigurari si Directiei de Munca si Solidaritate Sociala. Dispune de un numar de salariati din care 6 medici si 16 asistenti care asigura ingrijirea si tratarea persoanelor varstnice lipsite de posibilitati materiale si internarii pentru restul populatiei orasului.
    Mai exista:
  • un dispensar uman,
  • cinci cabinete medicale particulare,
  • 3 cabinete de stomatologie,
  • 3 farmacii 
  • un cabinet sanitar-veterinar.
    Starea de sanaatate a populatiei este in general buna insa mai sunt probleme cu persoanele care au lucrat in domeniul minier care sufera de unele boli asa zise profesionale.
    Dar pentru efectuarea unui serviciu medical in conditii de calitate s-a trecut din partea autoritatilor locale la atragerea de fonduri pentru reabilitarea Spitalului medico - social Carmen Sylva prin un program initiat de Directia de Munca si Solidaritate Sociala - a judetului Suceava.

    Indicatori de dezvoltare durabila    
    La un medic revin 1.138 locuitori, la un stomatolog 2.276 de locuitori, iar la un cadru sanitar mediu 426 locuitori. La 228 de locuitori revine in medie 1 pat de spital.

    Mass-media
    Presa scrisa este deja la inceput de drum, fiind reprezenteta de ziarul local Curierul de Brosteni.  
Presa audio si video este reprezentata de:
  • firma Electron-M.Bit care este distribuitorul posturilor de televiziune prin cablu.
    Combaterea criminalitatii, asigurarea linistii publice:
    In Brosteni, cele mai multe infractiuni cu violenta se petrec in mediul familial, pe fondul consumului de alcool, numarul acestora fiind in crestere fata de anul trecut. Totusi, numarul de infractiuni cu violenta in care sunt implicati minori a scazut semnificativ. In scoli se organizeaza periodic intalniri cu caracter educativ-preventiv, la care participa elevi, cadre didactice, politisti.
    In anul 2005 s-au inregistrat 30 de infractiuni in mediul intrafamilial (1 caz omor, 1 tentative de omor, 13 vatamari corporale). In primele 5 luni ale anului 2006 s-a observat o crestere a acestui tip de infractiuni.

    Protectie civila, stingerea incendiilor:
    Pentru prevenirea si stingerea incendiilor pe teritoriul, institutia abilitata este Serviciul Voluntar pentru Situatii de Urgenta Brosteni .In primele 11 luni ale anului 2005 au avut loc un numar de  8 interventii majore, din care 8 incendii, 3 actiuni de protectie civila.
    In cadrul Primariei Brosteni exista un serviciu special de protectie civila, care functioneaza in regim permanent in     situatiile speciale (riscuri majore, calamitati, etc).


Copyright Author - MindMagnet Software Romania - developed for KYO INC