Romana


PRIMARIA ORASULUI BROSTENI, JUD. SUCEAVA




PREZENTARE LOCALA

    Cadrul natural.
    Date geografice
   

stiri cu si despre prostituate page 3

O FACE PENTRU COPIL, CREZI?EU NU CRED SìNT FOARTE MULTE FEMEI SINGURE CARE NU AU NUMAI UN COPIL SI MUNCESC CU DIGNITATE SI SE MULTUMESC PENTRU BUCATICA DE PìINE PE CARE O CìSTIGA. PROBLEMA E CA CURVA E CURVA SI NU AI CE FACE ORICARE AR FI NATIUNEA EI. CORECT AR FI SA SE DESCHIDA BORDELURILE CA CI SINCER NE AM SATURAT SA LE VEDEM ìN STRADA, FAC SCìRBA SìNT NISTE. SI SE DAU SI MARI, FOARTE MULTE DINTRE ELE AU LICEUL SI FACULTATE pacat de noi ca suntem un popor asa. De ce oare trebuie ca fetele noastre sa se duca an italia sa se prostituieze pacat dar o anteleg si sunt sigur ca face asta pentu copil cine nu are copil nu poate sa anteleaga DAR DE CE NU ARATA SI FETELE CARE VIN DIN ROMANIA VINERI SEARA SI SE ìNTORC DUMINICA?ìN ROMANIA AU POSTURILE CELE MAU BUNE SìNT BOGATE SI TOT NU LE AJUNGE VIN AICI AU CLIENTI NISTE BOSOROGI SCLEROZATI CARE SìNT BUNICI SI ELE POT FI NEPOATE DAR SPRE NOROCUL LOR NU STAU PE STRADA, LE OFERA CAZARE LA HOTEL mda spre norocul lor ca le cazeaza la hotel, pentru o seara doua, dar dupa aia le cazeaza direct in tomberon. Bai fetelor va faceti de tot risul in lumea asta, adevarul ca va dat dumnezeu trei gauri si va bateti joc de ele, le faceti franjuri, adica harcea parcea ca la barcea. Vai de zilele voastre si cind veniti in tara nici mucii nu va mai stau in nas calumea probabil din cauza ca bagati si pe nas. Ce scuza buna a gasit ptr. A inbina placutul cu utilul. Isi poate creste copilul si fara sa se prostituieze asa cum o fac multe femei ce-si cresc copii singure. Dar asa gasesc scuze, sa poata castiga bani mai usor, nu se gandeste ca poate intro zi copilul ptr. Care zice ca se sacrifica ii va zice mamei in fata prostituata? Toate au ceva de platit cand vine vorba de ce se prostitueaza. Dar de fapt au de platit prostia, lacomia, dorintza de inavutire si pestii carora le-au cazut plasa sau i-au ales de buna voie. Si platesc de de doua ori in bani si de foarte multe ori cu propria fiinta, sau isi pierd indentitatea(, indiferent care ii este numele real si de unde sau din ce mediu social provine tot prostituata se numeste )demnitatea, orgoliul si sanatatea. Ajung de fapt majoritatea niste ratate, rebuturi sociale, putine care ajung si sa valorifice banii castigati astfel, sa ii investeasca destept.o data intrate intr-un cerc vicios greu se desprind. Cititi ziarele din strainate sau pe net uitati-va la tv la stiri si vedeti care este soarta prostituatelor. Unde nu-i intelepciune, orgoliu, vointa, ambitie de a-ti ridicava standardul valorilor morale sau demnitate nu-i nici -o scuza. Ai dreptate. Pe ici pe colo apar greseli la scris, litere in plus sau in minus la unele cuvinte. Dar nu cred ca te deranjeaza mai mult decat subiectul in sine. Si, in plus, nu mi-am propus sa dau lectii de scris corect, uneori scriu ca pe mess, de fapt nu mi-am propus sa dau nici un fel de lectii nimanui ci doar mi-am exprimat o opinie vizavi de o realitate privind prostitutia care din orice motiv ar fi ea practicata nu este scuzabila si sincer nici nu as dori ca romancele sa ajunga in stadiul asta de degradare, ar fi tare rusinos, imoral si numai pozitiv nu o astfel de meserie aleasa drept scuza pt rezolvarea problemelor financiare, personale sau de orice alta natura la un moment dat in viata unei femei. Romania are deja foarte multe probleme iar prostitutia pune capac si duce la decadenta din toate punctewle de vedere societatea. Imbina utilul cu placutuldupa o vreme de stat singura, te mananca scoica. Daca poti scoate bani din asta, si te satisface, de ce nu. Ca dorea bani mai multi, e un motiv dar nu singurul. O persoana serioasa se multumea cu cat castiga cinstit. Oricum in tara la noi aveau valoare. Sigur avea mancarimi si nu oricum. Mancarimi mari. Biata de ea! Invidioaseloooooooooor, ce va deranjeaza acest fapt? Nu va inteleg. Si voi sunte'ti niste prostitute ce stati cu prietenii, s'au sotii vostrii, ptr a va creste copii, ptr nu a ajunge muritoare de foame, ptr a va face case si. Etc. Deci invidioaselor tot prostituate va numiti asa ca mai putin cu cinstea si alte marafeturi, e libera sa faca ce vrea aceasta fata cu corpul ei. Bv felicitari niki: P ups!esti femeie?ca numele cu care te semnezi nu spune nimic. Dar ramane valabil si asa ce am scris mai devreme, daca iti place viatza de prostituata tot in padure poti sa te duci. Sunt destule animale si pt tine pe acolo. Si creste-ti acolo copiii in moralitatea ta de c.t daca ai sau vrei sa ai. Si nu te mai intoarce. Si nu mai spune la nimeni cum te cheama. Hahaha. Hahaha, daca tie ti se pare cinstit si ai o parere asa buna despre o femeie care recurge la prostitutie ca sa aiba bani decat sa munceasca cinstit la un job cinstit sau sa isi faca un prieten stabil sau sa se casatoreasca pt a avea o viatza mai buna iia-ti una de asta si traiti bine pana la adanci batraneti. Majoritatea femeilor cinstite au un job si isi cresc copiii singure iar pe prapaditii lor de soti sau prieteni ii doare in cot de casa, de nevasta, copii. De aia sunt atatea divorturi. Trezeste-te, femeile nu sunt obiect pt placeri de moment si pe care sa le manevrati voi cum vreti. Deja e sec 21 era noastra nu inaintea erei noastre daca n-ai stiut. Trezeste-te. Daca vrei altfel dute in padure, sunt inca destule animale pe acolo sa iti tina companie, intoarcete inapoi cu vreo cateva mii de ani). Dar nu te mai intoarce, scuteste-ne cu moralitati dinastea, creste-ti tu acolo copii in moralitatea ta de cacat! Forteaza o femeie cuminte sa se prostitueze. Isi va dori cu orice pret sa scape de ceea ce crede ea ca e o rusine. Casatoreste o curva si nici cu bataia, nici cu dragoste si purtari frumoase, nu o vei convinge sa nu caute placeri in alta parte. Poate va reusi cu viclenie sa te pacaleasca, atata tot. Sau de dragul ei, nu vei crede nimic din ce vei vedea. Probabil ca sa aiba acoperire de aia muncea pe ici pe colo, poate nu stiai dar in italia prostitutia e interzisa, doar le da la stiri mereu pe sexoasele astea cum le trimit carabinierii in ro cu codita intre picioare, si cu pestii lor cu tot. Sa speram ca se va interzice peste tot prostitutia si legile vor fi mult mai aspre ca sa dispara "fabricutele" astea de bani care duc la decadenta. Zici de copil ca nu stie, ca nu afla?cu o mama prostituata si un tata hot(chiar daca nu la propriu la figurat sigur era un hot, smecher si nenorocit ordinar altfel nu ramanea singura sa il creasca) iti imaginezi ce copil bun creste pt societate. Draga daca tu imbini utilul cu placutul e bine. Da de unde sti tu draga mea ca acel copil va sti ce a muncit muma-sa in strainatate?te duci tu sa-i spui?ink ceva daca ar fi fost atat de lacoma dupa bani si daca i-ar fi convenit situatia fi sigura k se ducea seara de seara la produs. Nu mai statea sa curete cakatul altora. Banii din curatenie pe o luna poate ii face intr-o seara sau doua. Atunci de ce sa-si mai rupa spatele?cand poate doar sa-si desfaca picioarele in mod mai profitabil. Tu te rog diseara sa-ti desfaci cracii pt iubit-sot ca de nu, nu ai sa mai vezi 'utilul'. Si el fuge la alta. Hai fugi si spala-te k puti a proasta, iar barbatilor nu le place!lol daca citeai mai cu atentie intelegeai mai bine ce am scris, care era subiectul, care era ideea. Dar cum nu toti sunt cu aceeasi capacitate de intelegere a ceea ce citesc mai sunt si cate unii care cred ca inteleag ceva dar nu intreaba cand nu inteleg ci pur si simplu scriu crezind ca asa o sa vada lumea ce destepti s-au facut dintr-o data. Sec 21?)))mai omule dar ti se pare normal ca in sec 21 sa mai fie femei batute de soti, copii maltratati de tata?tu ai o mentalitate sa-ti traiasca. Fiecare femeie este o curva in felul ei. Va place sa aveti femeia de acasa experta in pat, sa fie un fel de curva voastra.k doar nu ii faceti petale de trandafir si lumanarele. Va place cand vi-o ia in gura?atunci ea deja e curva, dar e curva ta, nu?daca tu o parasesti ramane doar o curva generala. Hai mai marsh cu ideile tale. Fiecare face ce vrea cu viata lui. Nu tre sa condamni pe nimeni, daca cineva te-ar judeca pe tine nu ar fi bine nu?tu cat castigi dintr-un job cinstit?nu ai avut niciodata lipsuri?poate ca esti un razgait de mami si de tati si ai avut totul pe tava. Offf ce oameni! Nu o mai judecati atat. Ce sa spun. De unde au aparut sfintii. Cum de nu sunteti pictati prin biserici? Poate l-a facut din gresala si acum vrea sa-l creasca. Pacat de ea. Nu cred ca e placut ceea ce traieste acum!////. Numai romanii sunt asa inchisi la minte in ceea ce priveste sexul. Care este doar o activitate ca oricare alta.D-zeu nu stiu cum de va suporta! Ce spui tu?chiar crezi ca vor ajunge bani la buget daca se va legaliza prostitutia?nu vor intra nici pe sfert fata de ce se confisca acum de la cei care o practica si care castiga de pe urma prostituatelor, respectiv proxenetii. Prostituatele vor fi sclave ca pe vremurile antice, cine stie cate vor fi rapite, secrestate si obligate sa se prostitueze sub acoperamantul legal al unui bordel, la fel ca si in prezent doar ca vor mult mai multe cazuri probabil. Vor lucra la "negru" asa cum se lucreaza si in alte sectoare economice, . Nu-ti imagina ca patronii de bordeluri vor decla nr de clienti care il are una dinastea sau vor declara toate veniturile la stat. Se vor distruge familii, bolile vor fi la fel de raspandite daca nu mai mult, decadenta va fi cu acte in regula. Unii. Barbati au ramas tot la stadiul de animale si unele femei tot la stadiul de sclave si se pare ca inca isi doresc uni si unele i sa ramana asa. Nu vor deloc sa evolueze. Banii si sexul intuneca rau clar ca nimeni nu pleaca in alta tara sa munceasca de bine ce ii era in tara lui. Dar de muncit cinstit si sa castige un salariu bun, cinstit fara sa isi vanda trupul pt bani are toate sansele daca vrea intr-o tara europeana dezvoltata, numai cine nu vrea alege calea asta usoara, degradanta si depravata de a face prostitutie. Cum zicea cineva mai jos, pe cine mananca rau la scoica si cine e ahtiat dupa bani prin orice mijloc de a-i obtine. Prostituatele si proxenetii ce sa scrie altceva, decat ce ii doare mai tare, , au vazut ca se strange surubul, sunt arestati peste tot, li se confisca ce au produs, sunt vanati si nu mai gasesc gauri unde sa se ascunda. Daca s-ar confisca averile tuturor proxenetilor din ro romania ar avea un buget de n-ar mai trebui oamenii cinstiti sa plateasca taxe si impozite si li s-ar marii si pensiile si salariile. Si romania ar prospera si s-ar curati de depravatii astia. Ce credeti ca a plecat cineva din tara pt ca nu mai putea de bine! Si cine nu s-ar intoarce si miine in tara doar sa aibe un loc de munca sigur si platit ca acolo in Italia sau oriunde in Europa? Daca ar pleca toti emigrantii din Italia intr-o singura zi economia Italiei ar fi pe butuci in 24 de ore. Fiecare se zbate pt binele ori a copilului ori a familiei pe care i-a lasat undeva in tara. Sint sigura ca de-ar avea un servici mai bun n-ar face asa ceva. Sint altii care merg in Europa doar sa faca belele si sa fac de ris neamul Romanesc. Asezarea orasului Brosteni.

    Orasul Brosteni se afla amplasat in partea de sud-est a bazinului Dornelor pe cursul mijlociu al raului Bistrita, fiind imprejumuit de muntii Bistritei si muntii Stanisoara avand urmatoarele coordonate geografice 47 14’ 20" latitudine nordica si 23 21’10" latitudine estica.
    Localiatatea se invecineaza la nord cu comunele Crucea si Ostra din judetul Suceava, la sud comuna Bilbor din judetul Harghita, la est comuna Borca din judetul Neamt iar la vest comuna Panaci din judetul Suceava.
Suprafata localitatii este de 42.430 hectare din care peste 35.000 de hectare este acoperita cu paduri si terenuri cu vegetatie forestiera.
    Orasul are un numar de 6.830 de locuitori care locuiesc in cadrul orasului si in satele componente ale acestuia:
  • Cotargasi,
  • Holda,
  • Holdita,
  • Frasin,
  • Pietroasa,
  • Darmoxa.
    Configuratia generala a reliefului din zona orasului este muntos-inalta. Ambianta zonei prezinta doua caractere geomorfice distincte: creste care sunt in general bine pronuntate si vai foarte accidentate in special spre obarsiile paraielor iar in partea inferioara vaile principale sunt in general bine pronuntate si vai foarte accidentate in special in obarsiile paraelor iar in partea inferioara vaile principale sunt mai largi.
    Altitudinea variaza intre 650 m in Brosteni si 1.700 m limita superioara impadurita iar altitudinea cea mai frecvent intalnita este de 900m.
    Zona in care se afla localitatea Brosteni este in apropierea muntilor:
  • Calimani,
  • Rarau,
  • Budacu,
  • Vf. Puzdra,
  • Vf. Goia.
    Reteaua hidrogarfica a zonei este specifica regiunilor muntoase. Pe raul Bistrita si pe afluientii sai cuprinde  bazine hidrografice mai mari cu panta abrupta si un procent de despadurire mai avansat sunt caracteristice viiturile sau puhoaiele. 
    Orasul Brospteni este strabatut de la un capat la altul de raul Bistrita de-a lungul careia se afla asezarile localnicilor si in care se varsa afluentii din zona localitatii cum ar fi paraele: 
  • Neagra,
  • Puzdra,
  • Holdita,
  • Cotargasi,
  • Pietroasa,
  • Barnar etc.
    Geologia zonei cuprinde fasia cea mai vestica a Carpatilor Orientali si anume zona cristalina si zona flisului.
Fundamentul zonei cristaline este format din roci metamorfice, peste care sunt dispuse cateva straturi de roci sedimentare dispuse in mezozoic, in triasic si cretacic formand resturile unui geosinclinal ce se intinde pe toata ramura vestica a Carpatilor Occidentali. Cristalinul este alcatuit din doua serii de roci distincte: roci mai intens metamorfozate si roci mai slab metamorfozate.

    Climatul zonei este continental, cu diferente pronuntate si specifice zonei de munte, cu ierni lungi si geroase, cu primaveri lungi si ploioase, veri scurte si calde. Temperatura medie anuala este de 5 grade Celsius, cele doua extreme fiind de - 6 grade Celsius (media lunii ianuarie) si + 16 grade Celsius (media lunii iulie). Perioada calda, cu temperaturi medii intre 10 grade si 20 grade Celsius este de 140 de zile.
    Nu se semnaleaza ingheturi timpurii sau geruri tarzii, desi anotimpul friguros este destul de lung.
    Precipitatiile atmosferice, urmeaza o curba ascendenta din bazinul inferior spre cel superior al vai Bistritei si din vai spre culmile montane.
    Precipitatiile ambundente in aceasta regiune se datoresc muntilor inalti iar mediile anuale in zona Brosteni sunt de 800 mm din care in perioada de vegetatie (mai-septembrie) cad 400mm iar in restul anului in cea mai mare parte iarna sub forma de zapada sau ploaie.
    Vanturile cele mai frecvente sunt cele din nord-est si sud-est reprezentate de austrul si crivatul.
    Crivatul bate atat iarna cat si vara, iar austrul de regula primavara. Directia vailor principale fiind orientate vest-est, vanturile respective scurgandu-se pe aceste vai, capata uneori caracter de ciclu.

    Solul este format din 8 tipuri generale de sol in care predomina solul brun acid montan si solul brun galbui. Solul zonei adaposteste de veacuri substante minerale utile: minereuri complexe si zacaminte metamorfozate in filoane sideretice cu blenda si galena, baritina, uraniu si piatra de constructie respectiv calcar.

    Vegetatia se suprapune etajului coniferelor si zonei alpine din muntii din jur unde predomina pajistile impiestritate cu tufe de merisor, afin si bujor de munte.
    Padurea ocupa caea mai mare parte a teritoriului localitatii Brosteni detinand locul intai in privinta fondului forestier din judetul Suceava ocupand 12% din suprafata impadurita a judetului. Astfel pe raza localitatii isi desfasoara activitatea Ocoalele Silvice:
  • Brosteni,
  • Borca,
  • Crucea.
    Fauna padurilor sia apelor din zona localitatii constituie un punc de atractie deosebita pentru turisti, vanatorii si pescarii din tara si strainatate prin existenta abundenta a exemplarelor valoroase de:
  • cerbi,
  • capriori,
  • ursi,
  • mistreti,
  • cocosi de munte etc.
    iar, in apele repezi:
  • pastravi,
  • lipani,
  • lostrita etc.
    Natura locului a fost prielnica in toate componentele ei, de la relief, clima, la ape, formatii vegetale si sol a constituit un cadru de statornica asezare a populatiei pe teritoriul localitatii Brosteni.

    Caile de comunicatii - acestea reprezinta inca din cele mai vechi timpuri unul din cele mai importante obiective realizate in scopul dezvoltarii societatii.
    La nivelul orasului Brosteni intalnim ca principala cale de acces rutiera D.N. 17B care traverseaza localitatea si face legatura cu orasele:
  • Vatra Dornei ce se afla la 52 km,
  • Piatra-Neamt,
  • Bicaz,
  • Tg. Neamt.
    Insa legatura cea mai apropiata cu resedinta de judet municipiul Suceava ce se afla la 100 km se face pe valea paraului Puzdra, peste varful Puzdra, pe D.J. 177A care asigura accesul si spre alte localitati importante ale judetului cum ar fi orasele Gura-Humorului, Frasin si Campulung Moldovenesc.
    O alta cale de acces care ofera o priveliste deosebita a calatorului o repreznta D.J.174 care strabate valea paraului Neagra si asigura legatura cu satul Darmoxa ce se afla la 21 de km de orasul Brosteni cat si cu comuna Panaci pe valea paraului Negrisoara pana la Vatra Dornei.
    Localiatea mai dispune si de drumurile comunale D.C.77 Cotargasi care recent a fost modernizat prin programul S.A.P.A.R.D. finantat de Uniunea Europena si D.C. 78 Frasin.

    Repere istorice
    Atestare documentara si dezvoltarea orasului
    Vechimea localitatii nu este certa ea se pierde in negura vremii, cei mai vechi locuitori se pare ca au fost dacii liberi care au putut scapa de dominatia romana.
    Cea mai veche mentiune documentara ce se refera direct la zona Brostenilor este documentul dat de Moise Movila  din Harlau la 26 octombrie 1630, reprodus si de N. Iorga. Acest document reproducea "Uricul cel vechiu" dat de Stefan cel Mare in 1488, prin care face o danie ce inzestreaza manastirea Voronet cu o mosie - braniste - in care intra si partea din valea Bistritei ce formeaza astazi localitatile Brosteni si Crucea. O parte din toponimele mentionate in document se pastreaza si astazi.
    Teritoriul localitatii a facut parte din branistea manastirii Voronet din 1488 pana in anul 1807. Din aceasta perioada dateaza si asezarea localitatii. Documentele manastirilor Voronet si Slatina din 1671 mentioneaza de locuitorii din catunele Holda, Haraoaia si Crucea in care se vorbeste despre traiul locuitorilor, comertul cu lemn, pastorit si obligatiile locuitorilor fata de manastiri.
    Date mai amanuntite sunt din secolul al XIX-lea din care reiese o inmultire a numarului de locuitori o data cu intensificarea exploatarii padurilor in aceasta zona si mentionarea localitatii Brosteni si a altor sate si catune. In 1780 se constriueste biserica din Brosteni.
    Din anul 1807 Brostenii intra in stapanirea familiei Bals care o stapaneste pana in 1877. In  aceasata perioada localitatea cunoaste importante progrese economice, in aceasta zona isi fac aparitia negustorii de lemne turci, evrei, italieni, se imultesc fierastraiele pentru lemn, se dezvolta cresterea animalelor.
    In anul 1840 se construieste prima scoala, de logofatul Al. Bals, una dintre primele scoli primare din tara. Odata cu intrarea in vigoare a Regulamentului Organic, in anul 1831, localitatea Brosteni devine comuna. Brostenii se transforma in cea mai importanta localitate intre Piatra Neamt si Vatra Dornei, fiind singura punte de legatura intre cursul inferior al Bistritei si localitatile dornene ramase in regat.
    Din anul 1877 Brostenii intra in stapanirea Casei Regale, fiind proprietatea lui Carol I, care o cumpara de la urmasii lui Al. Bals.
    Epoca moderna a constituit pentru localitatea Brosteni o perioada de mari schimbari si progrese. In primul rand s-au amenajat mijloacele de comunicatie pe valea Bistritei, realizandu-se legatura cu orasele apropiate (Falticeni, Targu Neamt, Piatra Neamt) prin construirea drumurilor peste Stanisoara, prin Malini, spre Falticeni, resedinta de judet peste muntele Petru Voda spre Targu Neamt si pe valea Bistritei spre Piatra Neamt. Se infiinteaza serviciile de posta si telegraf, in 1877, Bostenii fiind singura localitate de pe valea Bistritei pana la Piatra Neamt care beneficia de aceste servicii, ea devenind resedinta de plasa, plasa Muntele din judetul Suceava.
    Locuitorii in aceasta perioada beneficiaza de improprietariri, se construiesc in aceasta perioada trei scoli primare, iau fiinta bibliotecile scolare, bancile populare si cooperativa care au venit in sprijinul cetatenilor. Se construieste spitalul Carmen Sylva, primul de pe valea Bistritei care a avut un rol deosebit in asistenta sanitara. Tot in aceasta perioada s-au construit bisericile din satele Brosteni, Holda si Cotirgasi.
    Toate acestea au schimbat modul de viata al locuitorilor din zona, prin imbunatatirea conditiilor materiale si spirituale.
    Locuitorii comunei si-au adus si ei contributia la cucerirea independentei de stat, a suferit mari distrugeri in timpul primului razboi mondial. Dupa primul razboi mondial, Brostenii intra intr-o noua etapa etapa de evolutie, teritoriul comunei intra in proprietatea princepelui Neculae al Romaniei, pana in anul 1948 cand, dupa desfiintarea monarhiei, proprietatile Casei Regale intra in proprietatea statului.
    In aceasta perioada se introduce in comuna iluminatul electric prin construirea unei uzine electrice care a favorizat punerea in functiune a unor instalatii industriale de prelucarea lemnului.
    La inceputul perioadei comuniste s-a incercat, dar fara succes cooperativizarea zonei prin infiintarea unei gospodarii agricole colective care se va desfiinta in 1964.
    Comuna in perioada 1960-1970, de dezvoltare industriala a tarii cunoaste o dezvoltare de amploare prin intensificarea cercetarilor geologice in zona si darea in exploatare a unor importante zacaminte naturale de minerale utile de la Lesu Ursului, care a atras in zona mai multi muncitori, lucru ce a dus la sporirea populatiei si construirea in centrul de localitate a unui numar mare de locuinte in blocuri (peste 1000 de apartamente). In aceasta perioada in zona a existat o intreprindere forestiera, o sectie de confectii,  o intreprindere de prospectiuni geologice, in 1993 se construieste o noua scoala.
    Dupa evenimentele din 1989 efectele economiei de piata si a restructurari economice la nivel national si-a facut efctele si-n localitatea Brosteni prin faptul ca economia zonei incepe sa decada, in aceast  sens exploatarile minere din zona au ajuns actualmente sa fie inchise ceea ce a dus la o crestere a numarului de someri si la scaderea numarului de locuitori. Numarul personalului angajat a scazut de la peste 7.000 de angajati in perioada anilor 1990 la 600-700 ora actuala.
    Totusi in aceasta perioada s-a construit o scoala moderna cu sali de clasa, un pod peste Bistrita la Haleasa, s-a reusit modernizarea D.C. Cotirgasi prin programul SAPARD.
    Observam un declin economic in perioada de dupa 1990 dar se incearca la nivel local prin atragerea de investitori si prin intermediul finantarilor europene la o ascensiune in timp a economiei zonei si implicit o imbunatatire a conditiilor sociale de trai a locuitorilor localitatii Brosteni.

    Resurse primare si secundare
    Resurse de apa
    Principalele resurse de apa ale localitati sunt specifice regimurilor de munte cu bazine hidrografice mari cu panta abrupta si cu debite mari pe toata perioada anului. Principalele resurse de apa ale zonei este reprezentata de raul Bistrita care are ca afluienti principali din zona paraele:
  • Neagra,
  • Holdita,
  • Cotirgasi,
  • Barnar,
  • Pietroasa,
  • Capra etc.
    In zona localitatii se gasesc si unele izvoare de apa minerala (borviz) ce nu sunt exploatate.

    Resursele de sol si minerale
    Solul este format din 8 tipuri generale de sol in care predomina solul brun acid montan si solul brun galbui. Subsolul zonei adaposteste de veacuri substante minerale utile:
  • minereu complex si zacaminte metamorfozate in filoane sideritice cu blenda si galena,
  • baritina,
  • uraniu si piatra de constructie,
  • respectiv calcar.
    Resurse cu valoare peisagistica
    Vegetatia este specifica zonei de munte care se suprapune etajului coniferelor si zonei alpine in muntii din jur unde predomina pajistile alpine impiestritate cu:
  • tufe de merisor,
  • afin,
  • bujorul de munte.
    Padurea ocupa cea mai mare parte a teritoriului zonei iar fauna acesteia si a apelor constituie o atractie deosebita pentru turisti, vanatori si pescari din tara si din strainatate prin existenta valoroasa a exemplarelor valoroase de:
  • cerbi,
  • capriori,
  • ursi,
  • mistreti,
  • cocosi de munte.
    iar in apele repezi:
  • pastravi,
  • lipani,
  • lostrita.
    Calitatea factorilor de mediu
  • calitatea aerului - caracterul de munte al  localitatii cu majoritatea suprafetei teritoriului impadurita cu paduri de rasinoase care genereaza o cantitate importanta de ozon ceea ce ii confera un avantaj in plus pentru atractivitate pentru turisti.
  • surse de poluare - nu sunt indentificate surse majore de poluare s-ar pune poate problema cosurilor de fum ale locuintelor din zona sau a altor surse care uneori nu exista.
    Pe raza localitatii  este estimat un numar de 50 agenti economici cu activitate in prelucrarea primara a lemnului, volumul anual de deseuri generat fiind estimat la 1.500 mc. Pana nu demult depozitarea se realiza prin depozitare directa, fenomen regasit in special pe malurile cursurilor de apa. Depozitarea necontrolata conducea la poluarea apelor de suprafata insa aceasta problema a inceput sa fie ameliorata o data cu deschiderea in orasul Vatra Dornei a unei centrale termice pe rumegus iar agentii din zona localitatii au posibilitatea de a transporta deseurile la aceasta centarala.
  • calitatea apei - corespunde in mare masura standardelor, astfel exista o statie de epurare a apelor menajere la Lungeni, dar privind obiectivele de dezvoltare se impune reabilitarea sistemului retelei de alimentare cu apa si a retelei de canalizare care este veche de peste 30 de ani.
    Capitalul antropic
    Economia
    Ocupa un rol important pentru dezvoltarea durabila si starea conditiilor de viata a locuitorilor din zona. Daca pana acum cativa ani economia zonei a fost pe o cale ascendenta, se poate spune ca la ora actuala se confrunta cu mari probleme datorita faptului ca principala activitate din zona reprezentata de expoatarile miniere din zona si-au redus activitate sau si-au inchis activitatea.
    Cu toate acestea economia este reprezentata in continuare de agentii economici privati care desfasoara activitati in diferite domenii dintre care cele mai importante ar fi:
exploatarea si prelucarea lemnului,
  • cresterea animalelor,
  • transport,
  • comert,
  • turism etc.
    Reteaua comerciala si de prestari servicii a orasului s-a dezvoltat cu respectarea principiilor generale privind desfasurarea activitatii comerciale - principiile liberei concurente, protectiei sanatatii, securitatii si intereselor economice ale consumatorilor. Deschiderea magazinelor a contribuit la modernizarea si dezvoltarea formelor de distributie si promovare a diverselor tipuri de retele de distributie si forme de vanzare.
    S-a imbunatatit mult in ultimii ani accesul clientilor la piata de produse si servicii, prin cresterea numerica a spatiilor de comert si prestari servicii, adaptarea acestora la cerintele pietii, atat ca oferta de produse si servicii, cat si ca repartizare in teritoriu. Dezvoltarea retelei de distributie a produselor si serviciilor de piata s-a facut in mod liber, singurele limitari fiind legate doar de amplasarea spatiilor comerciale si de prestari servicii corespunzator legislatiei sanitare, de mediu si din domeniul urbanismului.

    Industria 
    Industria orasului Brosteni a cunoscut o perioada de ascensiune pana in anii 1997-1998 care era reprezentata in general de industria miniera, prelucarea lemnului, industrie textila. Dar datorita efectelor restructurarii si efectele politicii economice de piata s-a ajuns  ca industria miniera sa fie inchisa rezultand un numar mare de persoane disponibilizate.     La ora actuala putem vorbi doar de industria exploatarii si prelucrarii lemnului la acest nivel exista peste 50 de agenti economici, exista un numar de 6 brutarii, 1 fabrica de prelucrarea carnii.

    Servicii.
    Serviciile ocupa un loc bine determinat in economia zonei astfel intalnim peste 50 de agenti economici ce se ocupa cu comertul diversificat de  produse.

    Serviciile financiar bancare sunt reprezentate de urmatoarele institutii:
  • Casa de Economii si Consemnatiuni (C.E.C.),
  • Banca Romana de Dezvoltare (B.R.D.)
  • Cooperativa de Credit si Consum.
    Serviciile de posta sun asigurate prin 3 unitati ale Postei Romane la nivelul localitatii.
    Telecomunicatiile: telefonia fixa prin Romtelecom, telefonie mobila:
  • Orange,
  • Connex,
  • Zapp.
    Sistemul sanitar.
    Reteaua unitatilor sanitare publice
    Organizarea si asigurarea serviciilor de sanatate pentru populatie in anul este realizata prin unitatea medico-sociala "Carmen Sylva", care functioneaza inca din anul 1892 si in present se in subordinea Consiliului Local Brosteni din anul 2002 cat si a D.S.P Suceava, Casei de Asigurari si Directiei de Munca si Solidaritate Sociala. Dispune de un numar de salariati din care 6 medici si 16 asistenti care asigura ingrijirea si tratarea persoanelor varstnice lipsite de posibilitati materiale si internarii pentru restul populatiei orasului.
    Mai exista:
  • un dispensar uman,
  • cinci cabinete medicale particulare,
  • 3 cabinete de stomatologie,
  • 3 farmacii 
  • un cabinet sanitar-veterinar.
    Starea de sanaatate a populatiei este in general buna insa mai sunt probleme cu persoanele care au lucrat in domeniul minier care sufera de unele boli asa zise profesionale.
    Dar pentru efectuarea unui serviciu medical in conditii de calitate s-a trecut din partea autoritatilor locale la atragerea de fonduri pentru reabilitarea Spitalului medico - social Carmen Sylva prin un program initiat de Directia de Munca si Solidaritate Sociala - a judetului Suceava.

    Indicatori de dezvoltare durabila    
    La un medic revin 1.138 locuitori, la un stomatolog 2.276 de locuitori, iar la un cadru sanitar mediu 426 locuitori. La 228 de locuitori revine in medie 1 pat de spital.

    Mass-media
    Presa scrisa este deja la inceput de drum, fiind reprezenteta de ziarul local Curierul de Brosteni.  
Presa audio si video este reprezentata de:
  • firma Electron-M.Bit care este distribuitorul posturilor de televiziune prin cablu.
    Combaterea criminalitatii, asigurarea linistii publice:
    In Brosteni, cele mai multe infractiuni cu violenta se petrec in mediul familial, pe fondul consumului de alcool, numarul acestora fiind in crestere fata de anul trecut. Totusi, numarul de infractiuni cu violenta in care sunt implicati minori a scazut semnificativ. In scoli se organizeaza periodic intalniri cu caracter educativ-preventiv, la care participa elevi, cadre didactice, politisti.
    In anul 2005 s-au inregistrat 30 de infractiuni in mediul intrafamilial (1 caz omor, 1 tentative de omor, 13 vatamari corporale). In primele 5 luni ale anului 2006 s-a observat o crestere a acestui tip de infractiuni.

    Protectie civila, stingerea incendiilor:
    Pentru prevenirea si stingerea incendiilor pe teritoriul, institutia abilitata este Serviciul Voluntar pentru Situatii de Urgenta Brosteni .In primele 11 luni ale anului 2005 au avut loc un numar de  8 interventii majore, din care 8 incendii, 3 actiuni de protectie civila.
    In cadrul Primariei Brosteni exista un serviciu special de protectie civila, care functioneaza in regim permanent in     situatiile speciale (riscuri majore, calamitati, etc).


Copyright Author - MindMagnet Software Romania - developed for KYO INC